Centrul financiar chinez Shanghai a anunţat duminică că va închide oraşul în două etape, în vederea efectuării testării locuitorilor pentru Covid-19 pe parcursul unei perioade de nouă zile, după ce a raportat un nou record zilnic pentru infecţii asimptomatice.

Autorităţile au spus că vor împărţi Shanghai-ul în două pentru această testare, folosindu-se ca referinţă râul Huangpu, care trece prin oraş.

Districtele din estul râului şi unele din vestul acestuia vor fi închise pentru testarea locuitorilor între 28 martie şi 1 aprilie. Zonele rămase vor fi închise pentru testarea populaţiei între 1 şi 5 aprilie.

Transportul public, inclusiv serviciile de transport la cerere, în aceste zone vor fi suspendate în perioada carantinei, a declarat guvernul oraşului pe contul său oficial de pe reţeaua de socializare WeChat, adăugând că vehiculele neaprobate nu vor fi permise pe drumuri, potrivit news.ro

De asemenea, guvernul a mai spus că toate firmele şi fabricile vor suspenda producţia sau vor lucra de la distanţă în timpul carantinei, cu excepţia celor implicaţi în oferirea de servicii publice sau furnizarea de alimente.

„Publicului i se cere să sprijine, să înţeleagă şi să coopereze cu activitatea oraşului de prevenire şi control al epidemiei şi să participe la testare într-o manieră ordonată”, a adăugat guvernul.

Shanghai s-a luptat cu o nouă creştere a cazurilor de Covid-19 de aproape o lună, iar sâmbătă a raportat cel mai mare număr zilnic de cazuri de la retragerea epidemiei iniţiale din China. Oraşul a înregistrat 2.631 de cazuri noi asimptomatice, care au reprezentat aproape 60% din totalul cazurilor asimptomatice noi din China în acea zi, plus 47 de cazuri noi cu simptome.

În timp ce numărul cazurilor din Shanghai rămâne modest în raport cu standardele globale, oraşul cu 26 de milioane de locuitori a devenit un teren de testare pentru strategia ”zero-Covid” a Chinei, care încearcă să pună sub control varianta extrem de infecţioasă Omicron.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autorităţile din Shanghai s-au opus anterior unei blocări ample a oraşului pentru a evita destabilizarea economiei sale şi au optat pentru o abordare mai personalizată, care implică monitorizarea cartierelor unul câte unul.

Bursa de Valori din Shanghai a anunţat duminică că va lucra pentru a menţine funcţionarea constantă a pieţelor de capital în această perioadă ”specială” de control al virusului. Va permite, de asemenea, companiilor listate să întârzie depunerea rapoartelor lor trimestriale sau anuale dacă sunt afectate de restricţiile pandemice şi va accelera aprobările de emitere de obligaţiuni pentru companiile afectate de virus, a adăugat acesta.

Peste 14 milioane de locuitori din Shanghai au făcut teste cu antigen, a declarat duminică Comisia Municipală de Sănătate din Shanghai. Dar unii oameni au criticat ciclurile aparent nesfârşite de testare şi despre abordarea fragmentară a încheierii lanţurilor de transmisie, unii spunând că costul zero-Covid a devenit prea mare.

Sursă foto

China a raportat un total de 4.448 de noi infecţii asimptomatice pe 26 martie, în creştere faţă de 4.430 cu o zi mai devreme, inclusiv 1.007 cazuri noi în provincia de nord-est Jilin, în prezent aflată în carantină.

Ţara a raportat 1.254 de noi cazuri confirmate cu simptome, în scădere faţă de 1.335 cu o zi mai devreme. Dintre cazurile noi, 1.217 au fost transmise local, faţă de 1.280 cu o zi mai devreme. Nu au fost raportate decese pe 26 martie, lăsând numărul morţilor la 4.638.

Până pe 26 martie, China continentală confirmase 143.240 de cazuri de Covid-19.

#China coronavirus #COVID-19 #Omicron #Shanghai

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.