Cozi kilometrice s-au format miercuri la punctul de trecere a frontierei Palanca–Maiaki–Udobnoe, după ce activitatea punctului Tudora–Starokazacie a fost sistată în urma atacului cu drone produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie pe teritoriul Ucrainei. Tot transportul rutier care se îndrepta din și spre Ucraina a fost redirecționat spre Palanca, iar numărul persoanelor care încearcă să traverseze frontiera a crescut considerabil. Mașini una după alta, familii cu copii și călători care spun că așteaptă de patru sau chiar cinci ore – aceasta este situația formată la punctul de trecere Palanca–Maiaki–Udobnoe. Oamenii spun că deplasarea lor a fost dată peste cap după închiderea temporară a punctului Tudora–Starokazacie și așteaptă să ajungă la controlul de frontieră.

Printre cei rămași în așteptare sunt și familii cu copii. Unii călători spun că nu știau cât timp vor fi nevoiți să stea în coloană și speră ca traficul să fie fluidizat cât mai curând, transmite studio-l.online.

Alți oameni aflați la frontieră au vorbit despre atacurile produse în timpul nopții și despre teama provocată de războiul din imediata apropiere a Republicii Moldova.

Situația de la frontieră a apărut după atacul cu drone produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie asupra punctului ucrainean Starokazacie. Potrivit Poliției de Frontieră, incidentul s-a produs între orele 23:35 și 00:05.

O dronă a lovit punctul ucrainean de trecere a frontierei, iar alte două aparate de zbor fără pilot au căzut în apropiere, toate pe teritoriul Ucrainei. Persoanele aflate în punctul de trecere au fost evacuate.

Câteva minute mai târziu, o patrulă mobilă a Poliției de Frontieră din Republica Moldova a auzit patru explozii și a observat lumina produsă de acestea pe teritoriul ucrainean. În acel moment, în Ucraina era în vigoare o alertă aeriană.

Ulterior, autoritățile ucrainene au anunțat că două persoane civile au murit, iar alte două au fost rănite. Cetățenia victimelor nu a fost stabilită deocamdată. În urma atacului a fost avariată și infrastructura punctului de trecere Starokazacie.

Din motive de securitate, circulația prin punctul Tudora–Starokazacie a fost sistată, iar fluxul de călători și mijloace de transport a fost redirecționat spre Palanca–Maiaki–Udobnoe.

Poliția de Frontieră precizează că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost depistate fragmente de drone sau alte obiecte care ar putea reprezenta un pericol pentru populație.

Autoritățile continuă să monitorizeze situația din zona de frontieră și îndeamnă cetățenii să urmărească informațiile oficiale și să respecte indicațiile oamenilor legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atac cu drone în apropierea frontierei. Doi oameni au murit, iar punctul de trecere Tudora-Starokazacie a fost afectat

#autocare #frontieră #oameni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.