Carnea de porc, preparată în multiple feluri, este vedeta meselor de Crăciun și cea mai consumată carne roșie la nivel mondial. O nutriționistă din România, Lygia Alexandrescu, care este și președintele Societății Române de Educație Nutrițională, a vorbit într-un interviu despre felul în care trebuie echilibrat consumul preparatelor de porc, mai ales în această perioadă.

Bogată în proteine și multe vitamine și minerale, carnea slabă de porc poate fi o optiune echilibrată pentru o dietă sănătoasă, explică nutriționista. Carnea de porc este însă un aliment bogat caloric și conține și cantități importante de grăsimi, motiv pentru care se recomandă consumarea ei cu moderatie.

Când este carnea de porc prea multă?

Consumul în exces al cărnii de porc este definit ca mai mult de 200g de două ori/săptămână, spune nutriționistul. Peste această cantitate, consumul constant în exces poate duce la apariția mai multor afecțiuni, cea mai importantă fiind boala cardiovasculară.

Așadar, consumul de carne de porc slabă este binevenit pentru organism, dar în aceste limite.

Beneficiile consumului de carne de porc

O porție de 100 de grame de carne de porc gătită la cuptor asigură:

Proteine – Conținutul de proteine din carnea de porc slabă, gătită este de aproximativ 26% din greutatea proaspătă. Când este uscată, conținutul de proteine al cărnii slabe de porc poate ajunge până la 89%, ceea ce o face una dintre cele mai bogate surse alimentare de proteine (conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru creșterea și mentinerea masei musculare).
Grăsimi – Carnea de porc conține cantități variate de grăsime. În medie, proporția de grăsime din carnea de porc variază de obicei între 10-16%, dar poate fi mult mai mare, în funcție de rasa acestuia. Ca și alte tipuri de carne roșie, carnea de porc este compusă în principal din grăsimi saturate și grăsimi nesaturate – prezente în cantități aproximativ egale – 7,7 grame de grăsimi saturate, 9,3 grame de grăsimi mononesaturate și 1,9 grame de grăsimi polinesaturate/100 g carne gătită. Compoziția de acizi grași a cărnii de porc este ușor diferită de cea a animalelor rumegătoare, cum ar fi carnea de vită și miel. Are un conținut scăzut de acid linoleic conjugat (CLA) și puțin mai bogat în grăsimi nesaturate.
Carnea de porc este o sursă bogată de vitamine și minerale, printre care vitamina B, seleniul, fierul, zincul, esențiale pentru imunitate și pentru sănătatea sistemului nervos. Vitaminele B3, B6 și B12 sunt și ele prezente în carnea de porc și au o mare importanță în activitatea metabolică a organismului. Carnea de porc mai conține și o serie de substanțe bioactive – altele decât vitaminele și mineralele, importante pentru sănătate: creatina, taurina, aminoacizi care favorizează creșterea și întreținerea masei musculare, dar și glutation, un antioxidant cu rol esențial.

Riscurile consumului excesiv de carne de porc

Consumul constant și în exces al cărnii de porc – mai mult de 200 de grame de două ori/săptămână) poate conduce însă la o serie de afecțiuni, cea mai importantă fiind boala cardiovasculară. Studiile observaționale privind carnea roșie și bolile de inimă au găsit rezultate mixte. Unele studii arată un risc crescut atât pentru carnea roșie procesată, cât și pentru cea neprocesată, iar multe indică un risc crescut doar pentru carnea procesată.

O ipoteză comună leagă conținutul de colesterol și grăsimi saturate din carnea de porc de un risc crescut de boli de inimă. Cu toate acestea, consumul moderat de carne slabă de porc – ca parte a unei diete sănătoase, alături de fibre și legume de culoare închisă – este puțin probabil să crească riscul de boli cardiovasculare, spune nutriționistul.

Carnea la grătar, potențial cancerigenă

O mare problemă este însă și modul de gătire al cărnii de porc. Carnea gătită excesiv în flacără deschisă – popularul grătar – fără protejarea cu un disc dintr-un material stabil, poate conține o serie de substanțe cancerigene, în special amine heterociclice, atrage atenția nutriționista.

Aminele heterociclice sunt o familie de substanțe toxice și se formează atunci când proteinele animale, cum ar fi carnea de porc, sunt expuse la temperaturi foarte ridicate în timpul gătirii la grătar sau al gătirii prin prăjire.

Studiile sugerează că alimentele bogate în amine heterociclice cresc riscul apariției mai multor tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon, de sân și de prostată.

Atenție la carnea de porc insuficient gătită!

Infecția cu paraziți este un alt risc pe care îl prezintă consumul de carne de porc semicrudă sau insuficient gătită. Asta deoarece carnea de porc crudă poate conține mai multe tipuri de paraziți transmisibili către om: tenia de porc, spre exemplu, este un parazit intestinal care poate exista în carnea de porc crudă sau insuficient gătită. Unul dintre cele mai grave simptome ale infecției cu tenie este epilepsia dobândită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un risc mai mare este și apariția trichinelozei. Trichinella este o familie de viermi rotunzi paraziți care provoacă o boală cunoscută sub numele de trichineloză. Cel mai adesea, trichineloza are simptome ușoare, cum ar fi diaree, dureri de stomac, greață sau nici un simptom, însa agravată, poate conduce la slăbiciune/dureri musculare, febră și edem și poate fi chiar fatală persoanelor cu imunitate scăzută, este avertismentul nutriționistului.

Carnea cumpărată din magazine care respectă normele de igienă în vigoare este cea mai sigură variantă pentru consum. La fel de sigură este și carnea obținută din gospodărie, după tăierea porcului, însă condiția este să fie obligatoriu analizată după sacrificare, înainte de a fi consumată, pentru a ne asigura că este sănătoasă.

#carne #Craciun #porc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.