Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, nu exclude că va solicita opinia Comisiei de la Veneția în privința creării Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), proiect de lege înregistrat de un grup de deputați din partidul de guvernământ. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS”, la TV8.

„Ministra: Nu este o obligație de a solicita opinia Comisiei de la Veneția, dar atunci când faci anumite reforme destul de importante pe segmentul justiției, procuraturii este binevenit să soliciți și opinia Comisiei de la Veneția, pentru a ne asigura că sunt respectate anumite standarde, poate au și propuneri de îmbunătățire. Acest lucru este benefic. Cel puțin pe toate legile mai importante de aproape doi ani de când sunt ministru, la majoritatea am solicitat opinia Comisiei. Opinia poate fi solicitată în timpul elaborării și post factum și se fac îmbunătățirile respective. (…) Jurnalistă: Dumneavoastră ca și ministru, veți insista ca acest document să fie văzut mai întâi Comisia de la Veneția? Ministra: Voi răspunde mai exact la această întrebare, după ce voi participa la consultări în Parlament”, a precizat Veronica Mihailov-Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că deputații PAS au înregistrat un proiect de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Noul șef al instituției urmează să aibă și câțiva adjuncți, însă, deocamdată, nu este clar câți. Acesta va fi desemnat de Procurorul General, Ion Munteanu. Vor urma consultări pe platforma parlamentară, unde vor fi invitați reprezentanții Procuraturii Generale, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai Ministerului Justiției, dar și alte instituții interesate, pentru a identifica cele mai bune soluții.

La scurt timp, Procuratura Generală a emis un comunica de presă la acest subiect. S-a arătat rezervată în privința proiectului de lege înregistrat de PAS care prevede fuziunea PA/PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Într-un comunicat de presă, reprezentanții PG spune că, în urma unei analize preliminare a proiectului, „au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung”.

PA și PCCOCS urmează să fie lichidate, potrivit PAS. Cum se va numi noua instituție și cine va prelua conducerea

#comisia de la veneția #Ministerul Justitiei #PACCO

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.