Creșa pentru copiii angajaților și studenților Universității de Stat din Moldova (USM) va fi deschisă la primăvară, susține administrația instituției. Spațiul este amenajat în blocul 1 al universității și va avea două încăperi, una pentru nou-născuți și alta pentru copii de până la 3 ani, scrie europalibera.org.

„Inaugurarea creșei se preconizează pentru această primăvară, urmează să mai identificăm sponsori, acum se desfășoară lucrările de reparație. Vor fi două încăperi. În cea pentru copii mai mari, va fi angajată o bonă, capacitatea va fi de 70 de persoane. În cea pentru bebeluși, cu capacitatea de 5-6 copii, se va permite doar accesul rudelor de gradul întâi, care vor avea grijă de micuți în lipsa părinților”, a spus Europei Libere prorectora USM, Otilia Dandara.

Creșa va fi deschisă cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) care, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a oferit expertiza tehnică și suport financiar de circa 450.000 lei.

„USM va fi prima instituție din R. Moldova care va testa serviciul de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani la locul de muncă. Astfel, încercăm să ajutăm cuplurile și familiile tinere sa aibă numărul de copii pe care și-l doresc și să sporească reziliența demografică a țării”, spun reprezentanții UNFPA.

Solicitat de Europa Liberă, rectorul Universității Tehnice a Moldovei (a doua ca mărime și număr de studenți), Viorel Bostan, a spus că, deocamdată, instituția nu preconizează să deschidă creșe pentru copiii studenților și angajaților, pentru că nu a primit asemenea solicitări.

Acum 2 ani, Parlamentul a adoptat o lege care permite agenților economici să amenajeze spații de îngrijire a copiilor angajaților lor, în cadrul companiilor, în condițiile în care R. Moldova se confruntă cu un deficit major de creșe. Cheltuielile vor fi asigurate de angajatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a fi mai convingători, unii deputați și angajați ai Parlamentului au venit atunci la ședință cu copiii lor mici. Deputat PAS pe atunci și actualmente ministru al Educației, Dan Perciun, a spus atunci că doar 16% de copii de 1-2 ani merg la grădinițe sau creșă, fapt care duce la o rată mică de angajare a femeilor și pune în dificultate financiară părinții în primii ani de viață a copilului.

#cresa #profesori #universitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.