Premierul italian Giorgia Meloni i-a scris cancelarului german Olaf Scholz, spunându-i că a aflat cu „uimire” de o inițiativă a guvernului german de a finanța ONG-uri pentru migranți, care operează în Marea Mediterană.
Meloni conduce politici dure împotriva imigrației ilegale, dar Italia a înregistrat o creștere a sosirilor de migranți în acest an, aproximativ 133.000 de migranți au ajuns până acum aici, față de aproximativ 69.800 în aceeași perioadă în 2022.
Scrisoarea lui Meloni este datată pe 23 septembrie și a fost făcută publică, după ce ministrul Apărării Guido Crosetto, o personalitate de rang înalt din partidul Meloni, Frații Italiei, a criticat, de asemenea, guvernul german pentru sprijinirea organizațiilor de caritate într-un interviu de duminică.
Scrisoarea lui Meloni către Scholz, văzută de Reuters, spune:
„Am aflat cu uimire că administrația dumneavoastră – fără a se coordona cu guvernul italian – ar fi decis să sprijine cu fonduri substanțiale organizațiile neguvernamentale implicate în primirea migranților ilegali pe teritoriul italian și în salvările în Marea Mediterană”.
Un purtător de cuvânt al ministerului german de externe a declarat vineri că Berlinul implementează un program parlamentar de sprijin financiar atât pentru salvarea civilă pe mare, cât și pentru proiecte pe uscat și a finalizat analiza a două cereri.
Ministerul a mai spus că salvarea oamenilor pe mare este o „datorie legală, umanitară și morală”.
Meloni a semnat săptămâna trecută noi măsuri pentru a prelungi perioada de reținere a migranților și a crește numărul de centre de detenție, în efortul de a-i descuraja pe aceștia îmbarce în traversări maritime din Africa de Nord.
Guvernul lui Meloni a decis, de asemenea, că migranții vor trebui să plătească pentru a evita detenția în timp ce cererea lor de protecție este procesată.
„Cred că eforturile, inclusiv financiare, ale națiunilor UE interesate să ofere sprijin concret Italiei ar trebui să se concentreze mai degrabă pe construirea de soluții structurale pentru fenomenul migrației”, a spus Meloni în scrisoarea ei către Scholz.
Ea a spus că Germania, guvernată de o coaliție de centru-stânga, ar trebui să se concentreze mai degrabă pe asistența migranților pe propriul său sol, adăugând că prezența bărcilor ONG-urilor pe mare poate stimula călătoriile migranților care deseori duc la victime.
ONG-urile au negat că bărcile lor de salvare acționează ca un „factor de atracție” pentru migranți, ca să plece spre Europa.
Temerile Germaniei cu privire la migranți
Şefa diplomaţiei germane s-a pronunţat împotriva includerii unor aşa-zise reglementări de criză în reforma legislaţiei UE cu privire la migraţie, afirmând că acestea ar permite altor ţări europene să trimită un foarte mare număr de migranţi în Germania.
Annalena Baerbock a făcut aceste remarci duminică, pe fondul intenselor negocieri privind un sistem european comun de azil ce vizează limitarea numărului de migranţi primiţi în blocul comunitar. Unele ţări au susţinut adăugarea unor reglementări de criză care să le permită mai multă flexibilitate, în cazul în care spre Europa s-ar îndrepta fluxuri deosebit de mari de migranţi, cum a fost în 2015.
„În locul unor proceduri ordonate, ampla libertate de acţiune asigurată de actuala propunere în cazul unei crize ar încuraja, de facto, orientarea unui mare număr de refugiaţi neînregistraţi către Germania”, a scris duminică Baerbock pe reţeaua X, fostă Twitter, adăugând că guvernul german nu poate aproba astfel de reglementări.
În funcţie de modul de aplicare a reglementărilor de criză la graniţele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În acelaşi timp, ele ar putea determina unele state membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.
Migranții provoacă noi disensiuni în interiorul Uniunii Europene
Miniştrii justiţiei şi de interne din UE se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles având pe loc de frunte pe agenda de discuţii problema migraţiei în contextul în care un nou val de migranți a luat cu asalt insula italiană Lampedusa mai devreme în cursul lunii septembrie, provocând noi îngrijorări privind securitatea granițelor externe ale blocului comunitar.
Josep Borrell, șeful diplomației europene, a avertizat într-un interviu acordat săptămâna trecută că problema migranților ar putea duce în cele din urmă inclusiv la o „dizolvare” a UE din cauza neînțelegerilor dintre statele membre privind gestionarea situației.
Avertismentul său a venit după ce Franța a anunțat marțea trecută că nu intenționează să accepte dintre noii migranți care au debarcat în Lampedusa, ultimul episod dintr-o dispută de durată între Paris și Roma pe acest subiect.
În ceea ce privește Germania, ministerul de interne de la Berlin a anunțat în august că lucrează la un proiect legislativ care ar permite expulzarea neanunţată a imigranţilor „toleraţi pe termen lung”.
În cazul adoptării noilor propuneri, cei vizaţi ar putea fi ridicaţi de către poliție fără avertisment prealabil şi scoşi din ţară.
