În perioada 23 iunie – 8 august 2025, au fost depuse 351 de cereri, pentru acordarea plăților crescătorilor de ovine și caprine, în creștere cu 16% față de 2023. Suma totală a subvențiilor solicitate depășește 52 milioane lei, cu 21% mai mult decât anul trecut, a anunțat directoarea adjunctă a AIPA, Diana Coșalîc în cadrul unui briefing de presă, transmite BANI.MD.

Crescătorii de ovine au depus 212 cereri pentru peste 46.000 de animale (+16% față de 2023), iar crescătorii de caprine au depus 139 de cereri pentru peste 17.000 de capete. AIPA a început deja plata subvențiilor, primele 10 milioane de lei fiind transferate către fermieri, iar procesul urmează să fie finalizat în următoarele două săptămâni.

Potrivit secretarului de stat Alexandra Șian, în acest an au fost relansate măsurile de sprijin care vizează plățile directe pe cap de animal pentru crescătorii de ovine și caprine, conform Ordinului Ministerului Agriculturii.

Noi apeluri pentru plățile directe au fost lansate din data de 24 iulie 2025 pentru: plăți directe pe cap de animal: junci peste 3 luni și junci peste 12 luni și plăți directe pe kilogram de lapte de vacă, oaie și capră.

Perioadele de depunere: 15 august – 26 septembrie 2025 – pentru laptele facturat în primul semestru al anului și 15 august – 17 octombrie 2025 – pentru plățile pe cap de animal (junci). Eligibili sunt crescătorii cu exploatații autorizate, animale identificate și asigurate, iar pentru lapte este obligatorie dovada livrării către procesatori sau procesarea în unități proprii autorizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AIPA #bovine #subventii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.