Circa 13,5 milioane de lei vor fi investiți în dezvoltarea sistemului educațional din Republica Moldova în următorii cinci ani. Investițiile sunt prevăzute în Programul de implementare a Strategiei „Educația 2030” pentru perioada 2026-2030, aprobat astăzi, 19 august, de Guvern.

Banii vor fi direcționați către toate nivelurile de educație, de la creșe și grădinițe până la învățământul profesional tehnic și universitar. Totodată, programul prevede măsuri pentru susținerea cadrelor didactice, dezvoltarea cercetării și digitalizarea sistemului educațional.

„Până în 2030 vrem să vedem schimbări pozitive în toate instituțiile de învățământ – în fiecare grădiniță, școală, colegiu și universitate. Vorbim despre condiții mai bune pentru copii și profesori, școli modernizate, un curriculum mai relevant, mai multe oportunități pentru tineri și universități mai competitive. Avem un plan clar pentru următorii cinci ani, cu investiții și rezultate pe care ni le asumăm”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

În educația timpurie și învățământul general, Programul prevede crearea a 5.000 de locuri în creșe, dotarea a cel puțin 400 de școli și grădinițe, renovarea blocurilor sanitare și dezvoltarea rețelei de 90 de școli-model. Totodată, va fi revizuit curriculumul, iar până în 2030 se urmărește creșterea ratei de promovare a examenului de absolvire a gimnaziului la cel puțin 90%. O altă țintă este îmbunătățirea rezultatelor la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe.

Potrivit MEC, în învățământul profesional tehnic, cel puțin 3.000 de elevi vor urma programe duale, cu implicarea a minimum 300 de companii din mediul privat. Programele de studii vor fi aliniate la Cadrul calificărilor și la cerințele tranziției verzi, devenind mai relevante pentru piața muncii.

De asemenea, învățământul dual va fi extins și la nivel universitar, urmând să încadreze cel puțin 1.000 de studenți. Universitățile își propun să atragă anual cel puțin 3.000 de studenți străini și să atingă o rată de inserție a absolvenților pe piața muncii de 50%. Sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea integrității academice, inclusiv utilizarea sistemelor antiplagiat și a evaluărilor supravegheate, precum și investiții în blocuri de studii, cămine universitare, laboratoare și spații de recreere pentru studenți. Eforturi vor fi depuse și pentru susținerea domeniilor STEAM, prin mărirea burselor studenților care selectează aceste programe.

„Programul pune accent și pe consolidarea calității învățământului superior și a cercetării prin evaluarea externă a programelor de doctorat, în vederea asigurării unor standarde de calitate compatibile cu cele europene și a creșterii competitivității cercetării din Republica Moldova. Programul prevede și crearea Agenției Naționale Erasmus, care va contribui la o gestionare mai eficientă a oportunităților de mobilitate, cooperare și schimb de bune practici pentru elevi, studenți, cadre didactice și instituțiile de învățământ.

În domeniul cercetării și inovării, vor fi dezvoltate infrastructura de cercetare, parteneriatele public-private, instrumentele de transfer tehnologic și sistemul informațional e-Cercetare. Aceste măsuri vor fi susținute prin alocarea a 100 de milioane de lei din bugetul de stat și atragerea a circa 400 de milioane de lei din fonduri externe pentru cercetare și inovare. În același timp, Republica Moldova va continua participarea la programul Orizont Europa. Totodată, Programul stabilește un cadru clar pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Capitolelor 25 ,,Știință și Cercetare” și 26 „Educație și cultură” și apropierea sistemului național de prioritățile Spațiului european al educației și cercetării”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Educației.

O altă prioritate este susținerea cadrelor didactice. Peste 5.000 de angajați ai sistemului vor beneficia de programul „Investim în educatori”, iar peste 25.000, de programul „Investim în profesori”. Totodată, vor fi asigurate programe de mentorat și servicii de consiliere psihologică pentru cadre didactice.

În ceea ce privește digitalizarea educației, sunt planificate certificarea competențelor digitale ale cadrelor didactice conform DigCompEdu și dezvoltarea a 3.000 de unități de conținut digital. Până în 2030, obiectivul este ca 100% dintre absolvenți să atingă nivelul B1 al competențelor digitale. De asemenea, va fi implementat un program național privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Costul total estimat al Programului pentru perioada 2026-2030 este de 13,464 miliarde de lei. Din această sumă, 3,705 miliarde de lei, sau 27,5%, vor fi asigurate din bugetul de stat, iar 7,956 miliarde de lei, echivalentul a 59,1%, reprezintă asistență externă din partea partenerilor de dezvoltare, instituțiilor financiare internaționale și Uniunii Europene. Asistența externă va fi direcționată prioritar către investițiile în infrastructură, inclusiv prin proiecte contractate cu instituțiile financiare internaționale în cadrul Planului de Creștere pentru Moldova.

#dezvoltare #investitii #program #sistem educational

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.