În anul 2022, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,8 mii infracţiuni, în scădere cu 1,2% comparativ cu anul 2021 și cu 16,2% comparativ cu anul 2018. Rata infracţionalităţii, în anul 2022, a constituit 103 infracţiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 119 infracţiuni în anul 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din infracţiunile înregistrate 16,3% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 13,6% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-35,2%), a celor grave (-40,4%), mai puţin grave (-13,7%) şi uşoare (-0,9%).

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,8%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 2,9%, Orhei– 2,8% și Ialoveni – 2,5%.

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (27,6%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 104 infracţiuni, inclusiv: 23 cazuri de huliganism, 19 cazuri de vătămări intenţionate și 6 cazuri de omor.

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,1%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (19,0%), infracţiunile contra autorităților publice (8,0%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (5,0%).

În anul 2022, au fost înregistrate 705 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2021, s-a atestat o creștere cu 1,4% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 59,9%, după care urmează jafurile – 11,9% şi huliganismul – 4,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 126 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 118 infracțiuni în anul 2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul National de Statistica #infractiune #infractori #minori

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.