Numărul studenților din instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova este în creștere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la începutul anului de studii 2025/26, în universitățile din țară erau înscriși 62,9 mii de studenți, cu 6,8% mai mult față de anul precedent.

Cei mai mulți studenți, peste 74%, urmează studii superioare de licență, în timp ce aproape 17% sunt înscriși la master, iar 8,9% la studii superioare integrate. Femeile continuă să fie majoritare în învățământul superior, reprezentând 58,2% din totalul studenților, cu ponderi mai mari la master și la studiile integrate.

Un trend vizibil este creșterea interesului pentru studiile la distanță. Deși reprezintă doar 1% din totalul studenților, numărul celor înscriși a crescut semnificativ, iar învățământul la distanță este organizat deja în trei instituții publice, față de una singură în anul precedent.

Datele mai arată că peste jumătate dintre studenții din instituțiile publice își fac studiile în bază de contract, iar la forma de învățământ cu frecvență redusă și la distanță predomină aproape exclusiv finanțarea din surse proprii. În schimb, la studiile cu frecvență, majoritatea studenților beneficiază de finanțare bugetară.

În anul de studii 2025/26 au fost înmatriculate 17,8 mii de persoane la ciclul de licență și 5,8 mii la master, ambele cifre fiind în creștere față de anul precedent. Cele mai populare domenii rămân businessul, administrarea și dreptul, urmate de inginerie, construcții și educație. În același timp, domenii precum științele agricole sau științele exacte continuă să atragă un număr redus de studenți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Studenti #Universitati

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.