În ultimii cinci ani, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din Republica Moldova a crescut cu aproape 40%. Anul trecut, 33,6% dintre copii nu își permiteau un consum minim decent, față de 24% în 2019. Statisticile arată și o creștere a numărului celor care trăiesc în sărăcie extremă – de la 11,3% în 2019 la 17,1% anul trecut.

Prezentă la emisiunea „Consens Național” de la RLIVE TV, Mariana Ianachevici, directoarea asociației AVE Copiii, a explicat creșterea numărului de copii expuși sărăciei prin crizele regionale prin care a trecut Republica Moldova în această perioadă.

„În ultimii cinci ani Moldova a trebuit să depășească COVID-ul și imediat Moldova a trebuit să depășească războiul. Aceste două crize care au venit una după alta, iar Moldova fiind o țară foarte mică, trăind pe seama remitențelor, sigur că a fost afectată foarte mult. Aceste două crize mari au influența nu doar situația din Republica Moldova, da și alte țări. Neșansa noastră este că suntem prea mici și că avem prea puține resurse”, a punctat Mariana Ianachevici.

Tatiana Badan, primara satului Selemet, raionul Cimișlia, a spus că astăzi primarii sunt responsabili de copiii aflați în situații de risc, atâta doar că ei nu au nici bani și nici resurse pentru a interveni, iar direcțiile de asistență socială s-au pierdut în propriile regulamente.

„Vreau să vă spun că am avut situații, și nu doar una, când mi s-au adus copiii la mine acasă. Noi avem un centru social care poate acorda anumite servicii temporare, dar nu toate localitățile au așa ceva. Trebuie să clarificăm cum funcționează centrele de plasament, pentru că adesea ne adunăm, discutăm cu structurile de asistență socială teritoriale sau raionale, dar până la urmă, rămânem tot noi, autoritatea publică locală, să găsim o soluție”, a afirmat Tatiana Badan.

Unul din trei copii din Republica Moldova trăiește în sărăcie absolută. Potrivit Biroului Național de Statistică, cei mai afectați sunt copiii din familiile numeroase care au un venit lunar mai mic de 3493 de lei. Majoritatea acestora locuiesc în mediul rural și au cel puțin un părinte care lucrează pe cont propriu sau este plecat peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creștere alarmantă #saracie

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.