Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Creştere record a relaţiilor comerciale între malurile Prutului. Şeful AIR: România e singura poartă a Moldovei în UE

27 Mart. 2023, 09:51
 // Categoria: Economie // Autor:  Victoria Laur
27 Mart. 2023, 09:51 // Economie //  Victoria Laur

În 2022, relațiile comerciale moldo-române au înregistrat creștere record. Cifra s-a dublat cu 50% faţă de anul precedent, potrivit președintelui executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR), Dan Nuțiu.

Oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Impact Global”, difuzată la TVR Moldova, că „România este unica poartă” a noastră spre Uniunea Europeană. În opinia sa, economicul nu ține cont de crizele pe care le înfruntăm.

„Din fericire economicul își vede de parcurs fără de a ține cont de crizele cu care ne confruntăm de trei ani încoace și anul 2022 s-a încheiat cu un nou record istoric al relațiilor comerciale bilaterale de 3,5 miliarde de dolari, 50 la sută mai mult decât anul precedent. Este un fapt normal în momentul în care România e singura poartă a R. Moldova în UE ca aceste schimburi să crească. Și în acest moment continuu să susțin – nu a fost atins un vârf și nici măcar nu suntem aproape de acel vârf pe care eu îl estimez”, declară Dan Nuțiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El  s-a referit și la cele mai atractive domenii pentru investitorii din România în Republica Moldova. Este vorba despre tehnologii informaționale, comunicații, imobiliare și chestiuni financiar bancare.

„Avem de recuperat și sunt convins că, inclusiv, începând cu acest an în domenii precum agricultură, silvicultură și pescuit și în zona de intermediar-financiare și asigurare ca exemplu”, a specificat președintele executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova”, mai afirmă președintele executiv al AIR.

Fiind întrebat care ar fi, în prezent, impedimentele pentru oamenii de afaceri din România de a investi în Republica Moldova, Dan Nuțiu a menționat lipsa predictibilității, în contextul războiului. „Republica Moldova, ca și România, se învecinează la est cu un vecin aflat într-o situație extrem de delicată, de dificilă, cu un război care a schimbat întreaga paradigmă a relațiilor comerciale”, a conchis acesta.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.