Creşterea spectaculoasă a preţului aurului determină tot mai mulţi comercianţi şi proprietari să trimită la topit ceasuri de lux vintage, scriu știrileprotv.ro. Valoarea aurului din ceasuri a ajuns să depăşească preţul care poate fi obţinut pe piaţa second-hand, potrivit unei analize Reuters.
Printre cele mai afectate modele se numără ceasurile produse de Omega şi TAG Heuer, în timp ce mărcile exclusiviste precum Rolex şi Patek Philippe continuă să îşi păstreze valori de revânzare mult peste valoarea metalului conţinut.
Un comerciant britanic a declarat pentru Reuters că a topit în luna mai un model Omega Constellation din aur de 18 karate, fabricat la sfârşitul anilor 1970 şi aflat într-o stare excelentă. Aurul din ceas valora aproximativ 5.750 de lire sterline, cu 35% mai mult decât preţul estimat la licitaţie, de 4.000–4.500 de lire.
Prețurile ridicate schimbă piața
Preţul aurului a atins în ianuarie un nivel record de 5.600 de dolari pe uncie, iar în prezent se menţine în jurul valorii de 4.200 de dolari pe uncie, aproape dublu faţă de media din 2024. În schimb, preţurile ceasurilor second-hand nu au crescut în acelaşi ritm.
Experţii din industrie spun că fenomenul afectează în special modelele produse în volume mari, care nu sunt considerate piese de colecţie. Unele ceasuri conţin peste 200 de grame de aur, ceea ce poate transforma valoarea metalului într-o sumă de zeci de mii de dolari.
„Mi se pare foarte trist, pentru că odată ce un ceas este topit, dispare pentru totdeauna”, a declarat Adrian Hailwood, specialist în istoria orologeriei.
Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, reciclarea aurului la nivel global a crescut cu 5% în primul trimestru al anului, ajungând la 366 de tone.
Analiştii estimează că presiunea asupra pieţei va continua, deoarece aurul ar putea ajunge în acest an între 5.400 şi 6.300 de dolari pe uncie. În aceste condiţii, multe modele vechi de Omega, TAG Heuer, Breitling şi alte mărci din segmentul mediu de lux riscă să fie transformate în lingouri.
În schimb, ceasurile Rolex şi Patek Philippe rămân relativ protejate datorită cererii ridicate şi listelor de aşteptare care pot ajunge la doi până la opt ani pentru anumite modele.
Specialiştii avertizează că fenomenul ar putea duce la dispariţia unor piese cu valoare istorică şi sentimentală, chiar dacă din punct de vedere financiar topirea lor este uneori mai profitabilă decât vânzarea pe piaţa colecţionarilor.
