Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe stil vechi pe Sfântul Vasile cel Mare, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului timpuriu. Sărbătoarea este marcată în Republica Moldova printr-o serie de tradiții și obiceiuri populare, care aduc speranță pentru noul an.

După ce, în ajunul Anului Nou pe stil vechi, cetele de urători au colindat casele cu „Plugușorul”, astăzi tradițiile continuă. Copiii merg cu „Sorcova”, un ram împodobit cu flori și panglici, cu care ating ușor gazdele, urându-le sănătate, belșug și bucurie.

De asemenea, gospodarii sunt „semănați” cu boabe de grâu sau porumb, un obicei simbolic care promite recolte bogate și prosperitate. Atmosfera este completată de jocurile tradiționale, precum cel al Caprei sau al Ursului, care aduc bună dispoziție și alungă spiritele rele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sărbătoarea este și un prilej de a-i felicita pe cei care poartă numele Sfântului Vasile. Potrivit Agenției Servicii Publice, aproape 50.000 de bărbați din Republica Moldova se numesc Vasile, iar peste 4.600 de femei poartă nume derivate, precum Vasilisa, Vasilița sau Vasilica.

Sfântul Vasile cel Mare este cunoscut pentru contribuțiile sale la teologia creștină și pentru întemeierea vieții monahale organizate. Născut în secolul IV, în Cezareea Capadociei, el a lăsat în urmă o moștenire spirituală și culturală semnificativă, fiind venerat ca un mare părinte al Bisericii Ortodoxe.

Superstiții și credințe populare

Tradițiile din această zi sunt însoțite de numeroase superstiții. Se spune că cerul senin în ziua de Sfântul Vasile este semn de prosperitate, iar prima persoană care intră în casă dimineața trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc. Totodată, gazdele obișnuiesc să împartă dulciuri, nuci și mere, simboluri ale belșugului.