Creștinii ortodocși celebrează astăzi Sâmbăta lui Lazăr, una dintre cele mai importante zile din perioada premergătoare Paștelui. Sărbătoarea, cunoscută în tradiția populară și drept Sâmbăta Albă, deschide drumul către Duminica Floriilor și, ulterior, către Săptămâna Patimilor.

Din punct de vedere religios, această zi amintește de una dintre cele mai impresionante minuni săvârșite de Iisus Hristos – învierea lui Lazăr din Betania, mort de patru zile. Potrivit Evangheliilor, prin chemarea „Lazăre, ieși afară!”, Mântuitorul a demonstrat puterea divină asupra morții, oferind credincioșilor speranța învierii.

În biserici, sărbătoarea este marcată prin slujbe speciale, iar preoții poartă veșminte albe, simbol al luminii și al purității. Totodată, Sâmbăta lui Lazăr pregătește simbolic intrarea triumfală a lui Hristos în Ierusalim, celebrată mâine, de Florii. În această zi, credincioșii aduc la biserică flori și ramuri de salcie pentru a fi sfințite, acestea fiind păstrate apoi la icoane pe tot parcursul anului.

Din punct de vedere al tradițiilor, ziua aduce și o ușoară dezlegare în Postul Mare, fiind permis consumul de icre. În gospodării se păstrează obiceiul preparării plăcintelor, considerate simbol al belșugului și al energiei necesare pentru ultima săptămână de post.

În același timp, în tradiția populară există și o serie de restricții: se spune că nu este bine să se coasă sau să se spele în această zi, iar accentul este pus pe liniște, iertare și gânduri bune. Sâmbăta lui Lazăr rămâne astfel un moment de trecere – de la perioada de post și pocăință la sărbătorile care vestesc Învierea Domnului, fiind o zi încărcată de semnificații spirituale pentru credincioși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Paste #religie #Sambata lui Lazar

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.