Candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a afirmat în dezbaterea prezidențială organizată marți seara la TVR că discuțiile privind garanțiile de securitate după încheierea războiului din Ucraina ar trebui să includă și o componentă adresată Republicii Moldova.

„E foarte important … ca România să discute – la pachet cu chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina – și garanțiile de securitate, directe sau indirecte, pentru Republica Moldova”, a spus Crin Antonescu.

El a precizat că România ar trebui să aibă un cuvânt de spus atunci când se discută despre cadrul de securitate post-conflict în regiune, subliniind că garanțiile de securitate pentru Republica Moldova ar fi „garanții de securitate indirecte și pentru România”.

Crin Antonescu a spus de asemenea că, în ipoteza unei agresiuni rusești asupra Republicii Moldova, va oferi sprijin politic Chișinăului.

„Fac tot ceea ce pot să fac ca președinte al României pentru cei din Republica Moldova, pentru președinta Maia Sandu”, a spus Antonescu, adăugând că alte măsuri vor fi discutate și sincronizate cu partenerii din NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul temei privind apărarea și securitatea națională, candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR a adresat felicitări veteranilor de război din România și din Republica Moldova, cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, marcată în fiecare an pe 29 aprilie.

#Alegeri prezidentiale #Crin Antonescu #Romania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.