Fondul cinematografic din România este subfinanțat, deoarece unele resurse financiare prevăzute prin lege nu sunt încasate, afirmă regizorul Cristian Mungiu. Cineastul spune că, de exemplu, nu a fost virată taxa pe jocuri de noroc, iar datoria acumulată până în prezent este de cel puțin 130 de milioane de euro.

„Cinematografia română nu primește bani de la bugetul de stat. Există un fond cinematografic care este alimentat prin lege din diferite surse (…). Fondul cinematografic este subfinanțat, pentru că unele din fondurile prevăzute în lege nu sunt încasate. (…) Este necesară virarea conform legii către fondul cinematografic a taxei pe jocurile de noroc. Asta este o prevedere care există în lege încă din 2020, însă banii nu au fost virați niciodată. Datoria acumulată până în acest moment este de cel puțin 130 de milioane de euro, ca să vă dați seama de câți bani a fost privată cinematografia română pentru faptul că nu s-a aplicat legea”, a declarat Mungiu.

Regizorul crede că peste Prut Fondul Cinematografiei este alimentat din contul banilor încasați din publicitatea la Potrivit lui Centrul Național al Cinematografiei din România nu are mijloacele pentru a îi obliga pe cei care trebuie să vireze acești bani să o și facă la nivelul întregului volum de publicitate contractat, însă pot intervenit Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii.

Dacă în România datoria acumulată față de fondul cinematografic din cauza neachitării taxei pe jocuri de noroc a ajuns la cel puțin 130 de milioane de euro, situația din Republica Moldova arată că problema e posibilă și înainte ca datoria să se acumuleze. Mai exact, este vorba despre un cadru legal care lasă loc de interpretare chiar din start.

Autoritățile de la Chișinău au adoptat în 2025 o nouă lege a cinematografiei, prin care au instituit formal Fondul Cinematografiei. Pasul a fost salutat și considerat schimbare importantă, după ani de stagnare. Problema e că fondul nu funcționează ca un fond în sensul real al cuvântului, afirmă reprezentanții domeniului. Conform regulamentului aprobat de Guvern în februarie 2026, acesta este definit explicit ca „o linie bugetară distinctă în cadrul bugetului de stat”.

Cu alte cuvinte, banii trebuie alocați an de an, prin decizie guvernamentală și cheltuiți integral până la 31 decembrie, conform Antena3. Resursele finaciare care rămân necheltuit revin în bugetul general.

Nu există acumulare, rezervă, autonomie față de negocierile bugetare anual, iar un producător care lucrează la un film de coproducție internațională timp de 3-5 ani, nu poate conta pe o finanțare care depinde de bunăvoința Executivului și fiecărei guvernări în parte.

Un alt risc o reprezintă chiar sursa de finanțare și formularea vagă a prevederilor. Prin Legea 187/2025, în Moldova s-a introdus o reglementare care leagă dividendele companiilor de jocuri de noroc de bugetul pentru cultură, sport și cinematografie. Doar că redactarea e permisivă, nu obligatorie.

Legea spune că aceste dividende „pot fi alocate” domeniului, nu că „vor fi alocate”. Cineaștii consideră că fără o normă imperativă, sursa rămâne la discreție și poate fi ignorată la fel de ușor cum taxa pe jocuri de noroc a fost ignorată în România cinci ani la rând, acumulând o datorie de 130 de milioane de euro.

Bugetele alocate cinematografiei moldovenești au crescut în ultimii ani de la 8,3 milioane de lei în 2024 la 20 de milioane în 2026, ceea ce reprezintă un progres real. Dar 20 de milioane de lei înseamnă aproximativ un milion de euro, adică echivalentul bugetului unui singur film low-budget european. Cineaștii se tem că fragilitatea mecanismului ar putea face ca și această sumă să rămână vulnerabilă la orice schimbare de priorități politice sau rectificare bugetară.

#Cristian Mungiu #finantare #Fondul Cinematografiei #Republica Moldova #Romania

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.