Discursul lui Vladimir Putin din Piața Roșie de la Moscova în care, printre altele, președintele rus a justificat declanșarea războiului din Ucraina spunând că Occidentul ar fi fost pregătit să invadeze teritoriul Rusiei, a atras criticile mai multor oficiali occidentali și activiști și politicieni ruși aflați în exil.

În discursul său din Piața Roșie de la Moscova înainte de parada de Ziua Victoriei care marchează înfrângerea Germaniei naziste în 1945, președintele rus Vladimir Putin a evocat amintirea eroismului sovietic din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

Printre cei care au reacționat imediat la discursul lui Putin se numără Ministrul Apărării al Marii Britanii, Ben Wallace, fostul ambasador al Statelor Unite, Michael McFaul, și mai mulți ruși aflați în exil.

„Rusia nu mai e ce a fost”

Mihailo Podoliak, consilierul prezidențial principal al Ucrainei: „Țările NATO nu aveau de gând să atace Rusia. Ucraina nu plănuia să atace Crimeea.”

Ben Wallace, Ministrul Apărării din Marea Britanie: „Nu poate fi nicio zi a victoriei, doar dizgrație și înfrângere sigură în Ucraina. [Putin] trebuie să înțeleagă că a pierdut pe termen lung și că e complet pierdut. Rusia nu mai e ce a fost.”

Kira Iarmiș, purtătorul de cuvânt al liderului de opoziție aflat la închisoare – Alexei Navalnîi: „Un om bătrân, nebun în autoizolarea sa, stă singur pe un podium pentru că nimeni nu a venit să fie cu el, tușește și spune ceva despre naziștii din NATO. Nici cei mai devotați fani ai lui Putin nu cred că o să considere asta o imagine a victoriei.”

Mihail Hodorkovski, fost oligarh rus și critic al Kremlinului, aflat în exil: „Astăzi este o sărbătoare pe care am serbat-o din copilărie. Pe 9 mai 1945, naziștii care au bombardat Kievul la ora 4:00 pe 22 iunie 1941 au capitulat. La ora 4:00 pe 24 februarie 2022, sub semnul spiritelor rele fasciste, Kievul a fost bombardat din nou, de către urmașii unora dintre cei care au câștigat [războiul] și care au devenit fasciști. Uitați de 9 mai. Asta nu este sărbătoarea voastră.”

Aliați ai activistului politic aflat la închisoare Andrei Pivovarov, postare Twitter: „Putin a depus flori la memorialele orașelor-erou Kiev și Odesa. Nu e nevoie de niciun comentariu.”

Gennady Gudkov, fost parlamentar și membru al opoziției liberale, aflat în exil: „Putin repetă citate din sertarul cu zombie, neîndrăznind nimic mai serios. Asta înseamnă că Kremlinul nu mai are niciun truc la dispoziție. Acum, înfrângerea lui Putin este doar o chestiune de timp.”

Michael McFaul, fostul ambasador american în Rusia: „De Ziua Victoriei, Putin pierde războiul său din Ucraina. Este timpul ca soldații ruși să meargă acasă.”

Meniurile televizoarelor prin satelit din Rusia au fost alterate luni pentru a arăta telespectatorilor de la Moscova mesaje despre războiul din Ucraina, precum: „Aveți mâinile mânjite cu sânge”, „Pe mâinile voastre curge sângele a mii de ucraineni și sute de copii morți”, „TV-ul și autoritățile mint. [Spuneți] nu războiului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#9 mai #critici #discurs #moscova #Piata Rosie #Vladimir Putin

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.