În Moscova, la stațiile de alimentare ale mai multor rețele au apărut limite privind distribuția de combustibil, în ciuda eforturilor autorităților de a asigura aprovizionarea capitalei prin redistribuirea volumelor din estul Rusiei. Reprezentanții „Gazprom Neft” au declarat pentru RBC că la stațiile de alimentare ale companiei „se aplică temporar” restricții privind vânzarea de benzină și motorină.

Pentru a afla dacă este permisă alimentarea cu combustibil în canistre, se poate întreba direct la stația respectivă, au precizat reprezentanții liniei de asistență telefonică. La „Gazprom Neft” s-au asigurat, de asemenea, că se depun toate eforturile pentru stabilizarea situației pe fondul creșterii cererii de combustibil din partea locuitorilor din Moscova.

Linia de asistență telefonică a „Tatneft” s-a declarat că limita de vânzare a benzinei la stațiile de alimentare ale companiei din Moscova este de 50 de litri, iar pentru motorină — de 60 de litri. Penuria de combustibil din capitală și din regiunea Moscovei a fost semnalată încă săptămâna trecută.

Locuitorii din zonă au raportat întreruperi în aprovizionarea cu benzină și cozi la stațiile de alimentare după o nouă serie de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor rusești (numai în luna august au fost scoase din funcțiune cel puțin patru rafinării mari). Deficitul de AI-95 a devenit deosebit de evident; în ciuda creșterii prețurilor până la 120 de ruble pe litru, acesta a dispărut de la stațiile de alimentare ale „Gazprom”, „Rosneft”, „Neftmagistrali”, Teboil și ale altor rețele.

RBC confirmă că, în seara zilei de 18 august, benzina AI-92 era disponibilă doar la o singură stație de alimentare „Neftmagistrali” din Moscova. În ceea ce privește disponibilitatea motorinei, compania a recomandat, de asemenea, să se verifice fiecare stație de alimentare în parte. La linia de asistență telefonică a „Lukoil” s-a comunicat că benzina AI-92, AI-95 și motorina erau disponibile la două stații din oraș, iar la încă una — doar motorină.

Surse din sectorul petrolier citate de Reuters au raportat la începutul săptămânii că Kremlinul a reluat campania de aprovizionare prioritară a Moscovei cu benzină. Potrivit surselor citate, deficitul de combustibil din regiunea Moscovei este acoperit prin redistribuirea volumelor din regiunile estice. Transporturile de benzină sunt direcționate către capitală din regiuni, în ciuda faptului că un număr din ce în ce mai mare dintre acestea se confruntă cu a doua val de criză a combustibilului, care a cuprins deja zeci de regiuni.

La data de 16 august, benzina sau motorina erau disponibile doar la 28,1% dintre stațiile de alimentare din țară, în timp ce cu o săptămână înainte acest indicator era de 41%, conform datelor aplicației „GdeBENZ”. În ultimele șapte zile, disponibilitatea combustibilului a scăzut în regiunile Volgograd, Chelyabinsk, Orenburg, Voronej, Samara, Penza, Saratov, Lipetsk și Rostov, precum și în Tatarstan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#combustibil #Rusia

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.