Seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au dus la scăderea nivelului lacului de acumulare de la Novodnestrovsk sub cota minimă, iar situația ar putea deveni critică pentru aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău. Declarația a fost făcută azi, 18 iulie, de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Potrivit oficialului, în lacul de acumulare ajunge în prezent un debit de aproximativ 30 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce în râul Nistru sunt deversați circa 100 de metri cubi pe secundă.

„Adăugând la acestea evaporarea apei și consumul ridicat pe timp de vară, constatăm o tendință accelerată de scădere a nivelului lacului, ceea ce va impune măsuri urgente în scurt timp”, a declarat Gheorghe Hajder.

Ministrul a precizat că autoritățile de la Chișinău au convenit cu partea ucraineană menținerea unui debit de deversare de 100 m³/s în Nistru până la 31 iulie. După această perioadă, situația va fi reevaluată în funcție de evoluția nivelului apei și de cantitatea precipitațiilor. Hajder avertizează că, în lipsa ploilor și în condițiile unui volum insuficient de apă în lacul de acumulare, debitul deversat în Nistru ar putea fi redus după 31 iulie.

„Acest lucru va duce la scăderea nivelului Nistrului, iar pompele principale de la stația de captare care aprovizionează Chișinăul ar putea ieși din funcțiune”, a spus ministrul.

În acest context, oficialul a declarat că a verificat sistemul de rezervă destinat situațiilor critice – pompele plutitoare, conductele și lacul de acumulare din apropierea stației gestionate de Primăria Chișinău prin întreprinderea „Apă-Canal”. Potrivit ministrului, infrastructura de rezervă se află într-o stare gravă.

„Echipamentele sunt abandonate și nu este clar dacă mai sunt funcționale. În plus, bazinul este puternic înnămolit și se află într-o stare dezastruoasă. În mod normal, din acest bazin apa ar trebui să curgă gravitațional în stația de captare”, a menționat Hajder.

Ministrul Mediului a criticat lipsa investițiilor în această infrastructură și a spus că reabilitarea ei ar reprezenta un cost redus comparativ cu importanța strategică pe care o are pentru capitală.

„Cred că reabilitarea acestei infrastructuri strategice pentru securitatea aprovizionării cu apă a întregului municipiu Chișinău nu ar costa mai mult decât 1-2 concerte”, a declarat Gheorghe Hajder.

Autoritățile urmează să monitorizeze evoluția nivelului Nistrului și să decidă noi măsuri după data de 31 iulie.

Amintim că ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat vineri, 17 iulie, că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă, din cauza scăderii accelerate a nivelului Nistrului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ULTIMA ORĂ! Chișinăul ar putea rămâne fără apă. Explicațiile ministrului Mediului

#criza de apa #Gheoeghe Hajder #Nistru

După ce sancțiunile occidentale au închis o parte dintre canalele tradiționale de comercializare, aurul rusesc și-a găsit o piață importantă în Asia. În primele șapte luni ale acestui an, aproape 100 de tone au ajuns într-o singură destinație, de aproximativ trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, scrie mediafax.ro.

Destinația este Hong Kong, care a devenit unul dintre principalii importatori de aur rusesc după declanșarea războiului din Ucraina, potrivit Financial Times. În primele șapte luni ale anului 2026, importurile au ajuns la un nivel record, fiind de aproape trei ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.

Occidentul a închis piața, Rusia și-a mutat aurul spre est

Fluxurile comerciale s-au schimbat după sancțiunile introduse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Statele Unite au interzis importurile de aur de origine rusă în iunie 2022, măsură coordonată cu alte state din G7. La acel moment, Trezoreria SUA descria aurul drept cel mai important produs de export al Rusiei, în afara sectorului energetic.

Accesul aurului rusesc la Londra, unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru tranzacționarea metalului prețios, a fost de asemenea blocat, iar producătorii ruși și-au redirecționat treptat livrările către piețele asiatice. Printre țările și teritoriile care nu au adoptat sancțiunile occidentale împotriva aurului rusesc se numără China și Hong Kong.

De la începutul invaziei, în februarie 2022, companiile înregistrate în Hong Kong au cumpărat aur rusesc în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari.

Hong Kong, poartă de intrare spre China

Hong Kong nu este însă destinația finală. Teritoriul funcționează și ca un important centru comercial și logistic, iar o parte dintre lingourile rusești sunt trimise ulterior către China continentală.

Diferențele dintre regulile celor două piețe contribuie la acest traseu. Importul aurului în China continentală este supus unor restricții și necesită autorizații, în timp ce Hong Kong are un regim mai permisiv. În cele din urmă, cea mai mare parte a aurului rusesc care intră în Hong Kong ajunge în China, precizează analiștii sursei citate.

Miliardele din aurul rusesc, în vizorul SUA

Rolul Hong Kongului în comerțul cu aur rusesc a intrat deja în atenția Washingtonului.

În 2024, Trezoreria SUA a sancționat mai multe persoane și companii implicate într-o rețea de firme comerciale și intermediari din Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, despre care autoritățile americane susțin că era folosită pentru a ascunde originea fondurilor provenite din comerțul cu aur rusesc.

Aurul compensează miliardele Rusiei înghețate în UE

Creșterea prețului aurului a adus, între timp, un avantaj important și rezervelor deținute de Moscova. Potrivit unor calcule Bloomberg, valoarea rezervelor de aur ale Băncii Centrale a Rusiei a crescut cu peste 216 miliarde de dolari din februarie 2022.

Iar câștigul din aprecierea aurului este ușor comparabil cu cele aproximativ 244 de miliarde de dolari reprezentând active suverane rusești înghețate în Uniunea Europeană.

În pofida măsurilor luate de statele occidentale pentru a reduce veniturile care alimentează războiul Rusiei în Ucraina, livrările de aur către Hong Kong au continuat să crească. Cele aproape 100 de tone importate în primele șapte luni din 2026 arată cât de mult s-a mutat spre Asia comerțul cu aur rusesc după introducerea sancțiunilor.