Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Criză de preoți în Polonia. Biserica îi aduce din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal

24 Sept. 2026, 07:42
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buza
24 Sept. 2026, 07:42 // În Lume //  Valentina Buza

Biserica Catolică din Polonia se confruntă cu o criză tot mai mare de vocații, iar unele dieceze au început să aducă seminariști și preoți din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Numărul tinerilor polonezi care aleg preoția scade constant, iar mai multe seminarii au fost deja comasate sau închise.

În 2026, în Polonia urmează să fie hirotoniți 196 de preoți, cu 12 mai puțini decât anul trecut și cu aproximativ 205 mai puțini decât în 2013. În șapte dieceze nu va avea loc nicio hirotonire din lipsă de candidați, față de șase în 2025.

Situația a ajuns atât de serioasă încât în unele regiuni s-a discutat inclusiv despre reducerea numărului de slujbe sau comasarea parohiilor. „În câțiva ani vom avea un deficit de personal, pentru că seminariile poloneze sunt tot mai goale”, spune Andrzej Kobyliński, preot și specialist în etică la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe recrutări se fac în Africa. La seminarul din Kielce studiază, de exemplu, doi tineri din Republica Centrafricană și șapte din Angola, iar în dieceza Ełk sunt deja mai mulți seminariști africani. Episcopul Jerzy Mazur a anunțat încă din 2023 că vrea să combată lipsa de preoți invitând candidați din Africa să studieze în Polonia.

În unele cazuri, înțelegerea este ca aceștia să fie pregătiți în Polonia și, după hirotonire, să lucreze câțiva ani în parohiile locale înainte de a se întoarce în țările de origine. În dieceza Ełk, de exemplu, astfel de acorduri prevăd ca preoții veniți din Africa să slujească în Polonia timp de opt până la zece ani.

Unul dintre exemple este Fransiskus Laka, originar din Indonezia, care trăiește de 27 de ani în Polonia și este în prezent preot paroh în satul Brzegi, lângă Zakopane. Un altul este Romuald Mawakina Tchilabalo Mozou, din Togo, care a venit în Polonia pentru studii și a fost hirotonit în 2024.

Specialiștii spun că problema nu este specifică doar Poloniei, ci afectează întreaga Europă, motiv pentru care recrutarea se va orienta tot mai mult către alte regiuni ale lumii.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.