Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a anunțat că aproape toți migranții care au ajuns în enclava spaniolă Ceuta s-au întors între timp în Maroc, apreciind că criza provocată de afluxul a aproximativ 50.000 de persoane este, practic, încheiată.

Aproape toți cei care ajunseseră în Ceuta s-au întors între timp în Maroc”, a transmis Albares într-un mesaj publicat pe platforma X.

Șeful diplomației spaniole a subliniat că integritatea spațiului Schengen a fost menținută și că niciun migrant nu a putut ajunge în Spania continentală fără a fi identificat, scrie adevărul.ro.

Declarațiile vin după ce mai multe state membre ale Uniunii Europene și-au exprimat îngrijorarea cu privire la gestionarea situației. Italia a anunțat anterior suspendarea temporară a aplicării acordului Schengen în relația cu Spania, invocând presiunea migrației.

Fără a nominaliza direct guvernul italian, Albares a criticat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” creată în jurul acestei crize.

La rândul său, comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a transmis că ministrul spaniol i-a confirmat telefonic că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors” și că „nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a Uniunii Europene”.

Situația va fi analizată în continuare la nivel european. Experți din statele membre se reunesc sâmbătă pentru a discuta evoluțiile recente, iar luni este programată o reuniune a ambasadorilor UE, care va evalua măsurile adoptate și coordonarea răspunsului la nivel comunitar.

Criza din Ceuta a izbucnit după ce zeci de mii de migranți au încercat să intre în enclava spaniolă de pe coasta nordică a Africii, unul dintre principalele puncte de acces către Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Italia a fost joi prima țară din UE care a sugerat că spațiul Schengen ar trebui închis pentru Spania, în timp ce în exclava Ceuta de pe coasta marocană a Africii soseau migranți al căror număr a crescut în numai o zi până vineri de la circa 1.500 la aproximativ 60.000.

Alte state membre ale UE, precum Finlanda, Danemarca și Republica Cehă, au cerut la rândul excluderea Spaniei din spațiul Schengen, acțiune care nu este însă prevăzută de textele europene.

Spania se confruntă cu un nou val migrator: Peste 20.000 de persoane au intrat în Ceuta

#ceuta #Maroc #migranti

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.