Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Criza din Strâmtoarea Ormuz riscă să escaladeze. Statele din Golf cer de la ONU undă verde pentru intervenții militare

02 Apr. 2026, 22:17
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
02 Apr. 2026, 22:17 // În Lume //  Ana Panaguța

Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) a solicitat joi, 2 aprilie, Consiliului de Securitate al ONU să autorizeze utilizarea forţei pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz, blocată de aproape o lună, în timp ce un proiect de rezoluţie pe această temă divizează statele membre, relatează adevărul.ro.

Jasem Al‑Budaiwi a acuzat Iranul că a închis strâmtoarea, împiedicând tranzitul navelor comerciale și al petrolierelelor și impunând condiții pentru trecerea unor vase, potrivi aceleiași agenții.

Declarațiile au fost făcute în cadrul primei reuniuni a Consiliului de Securitate dedicate cooperării cu CCG, organizație care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Qatar, Kuweit și Oman.

„Facem apel la Consiliul de Securitate să își asume responsabilitățile și să ia toate măsurile necesare pentru protejarea culoarelor maritime și pentru asigurarea navigației internaționale în condiții de deplină securitate”, a transmis Al‑Budaiwi.

Rezoluția propusă de Bahrein, contestată de mai multe puteri cu drept de veto

Cei 15 membri ai Consiliului negociază de zece zile un proiect de rezoluție depus de Bahrein, document care ar permite unui stat sau unei coaliții să utilizeze „toate mijloacele necesare” pentru restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Textul nu întrunește însă consensul necesar.

Potrivit unor surse diplomatice, Rusia, China și Franța, toate cu drept de veto, au exprimat obiecții ferme, în pofida mai multor revizuiri ale documentului. Reprezentanta Rusiei, Anna Evstigneeva, a declarat că Moscova dorește o abordare „exhaustivă”, care să trateze și cauzele profunde ale crizei, nu doar efectele.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a apreciat că o operațiune militară pentru „eliberarea” strâmtorii ar fi „nerealistă”, cu riscuri majore și potențial de escaladare.

O nouă versiune (a cincea) a proiectului de rezoluție a fost transmisă joi statelor membre, iar Bahreinul speră la un vot favorabil vineri.

Ministrul de externe Abdullatif bin Rashid Al Zayani, care prezidează Consiliul de Securitate în luna aprilie, a cerut o poziție unitară.

Ambasadorul Bahreinului la ONU a acuzat Iranul de „terorism economic”

Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahreinului la ONU, a acuzat Iranul de „terorism economic”.

Blocajul Strâmtorii Ormuz, care a survenit loviturilor israeliano‑americane asupra Iranului din 28 februarie, a perturbat aproape complet tranzitul prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, pe unde trece în mod normal o cincime din producția globală de petrol și gaz natural lichefiat. Situația a dus la o creștere accentuată a prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice la nivel mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 17:24 // Slider //  Victoria Laur

Ministerul Finanțelor elaborează programul de gestionare a datoriei de stat pentru perioada 2027-2029, care stabilește sursele de împrumut, condițiile de finanțare și măsurile de control al costurilor și riscurilor. Proiectul documentului este supus consultărilor publice până pe 4 decembrie.

Cât va datora statul

Potrivit proiectului bugetului de stat, datoria de stat ar putea ajunge la cel mult 186,5 miliarde de lei la sfârșitul anului 2027, echivalentul a 44,2% din PIB. Ministerul estimează că, la sfârșitul anului curent, aceasta va constitui 162,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,6 miliarde într-un singur an, informează IPN. Din total, datoria externă nu va depăși 119,9 miliarde de lei, iar cea internă – 66,5 miliarde.

Tendința de creștere va continua și în următorii ani. Datoria este prognozată să ajungă la 201,5 miliarde de lei în 2028 și la aproape 210 miliarde în 2029. În raport cu economia, însă, ponderea acesteia ar urma să scadă treptat, până la 42,2% din PIB în 2029.

Pentru 2027, statul planifică să contracteze împrumuturi externe de 22,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,25 miliarde de dolari, și să ramburseze 4,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a finanțării externe este prevăzută din partea Uniunii Europene, prin intermediul Planului de creștere economică.

Nivelul estimat al datoriei se apropie de plafonul de 45% din PIB stabilit de Ministerul Finanțelor în programul anterior, aprobat prin HG nr. 838/2025. Pentru 2027, prognoza indică deja o pondere de 44,2% din PIB. Prin comparație, la sfârșitul anului 2024, datoria de stat era de 121,4 miliarde de lei, iar până la finele lui 2027 ar urma să crească cu peste 50%.

Același program stabilește că serviciul datoriei, exprimat prin costurile aferente acesteia, nu trebuie să depășească 10% din veniturile bugetului. În 2025, indicatorul era de 6%, iar estimările privind dobânzile pentru 2027 îl apropie de 9%.

Cât costă împrumuturile

Numai dobânzile aferente datoriei de stat vor costa bugetul public 8,4 miliarde de lei în 2027, cu 1,7 miliarde mai mult decât în 2026. Suma este apropiată de bugetul prevăzut pentru ordinea publică și securitatea națională, de 9,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzile revine datoriei interne, pentru care rata medie estimată la valorile mobiliare de stat este de circa 11,5% anual.

Pentru perioada 2027-2029, Ministerul Finanțelor își propune să dezvolte piața internă a valorilor mobiliare de stat, să atragă împrumuturi externe cu scadențe de cel puțin 15 ani, în special de la creditorii multilaterali, și să țină sub control riscurile asociate datoriei publice.