Criza energetică actuală nu este întâmplătoare. Ea se datorează moștenirii, a eșecurilor unor guvernări proaste, dar și a unei reacții întârziate a actualei guvernări, care și-a asumat riscuri inutile, din incompetență, este de părere fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu.

Fostul ambasador susține că achizițiile de electricitate trebuiau pornite încă din lunile de vară, din surse diversificate, iar marea lor parte ar fi trebuit căutate în afara zonei de conflict, informează ipn.md.

Igor Munteanu afirmă că nici Ucraina, bântuită de război, nici centrala de la Cuciurgan nu sunt furnizori siguri de energie.

„Am fi fost într-o situație mult mai sigură, dacă strategia noastră se orienta spre România, așa cum o facem în situații de avarie”, spune el.

Igor Munteanu mai afirmă că procurările curente de energie sunt extrem de riscante. „Compania de stat Energocom a făcut un șir de tranzacții păguboase. Energocom a pierdut 2 mln euro numai în septembrie la vânzări de gaz, preferând companiile ucrainene ERU și Naftogaz, cărora le-a vândut 110 000 MW gaze la preț de 180 E/MW, deși avea opțiunea burselor din România, care cumpărau cu 200 E/MW. Ce motive ascunde Energocom că ține morțiș de clienții săi din Ucraina și are frică de bursele din România?”, se întreabă retoric Igor Munteanu.

„Strategia de a ne bizui pe tranzacții care traversează teritoriul unui stat în război este extrem de imprudentă. Dacă această strategie va reuși, va fi rodul norocului și nu al înțelepciunii. Practic, securitatea noastră este astăzi un joc al hazardului. Avem o conductă cu România pe care o ignorăm cu bună știință și o bursă de gaze pe care nu o folosim”, este de părere el.

Igor Munteanu cere CSE să-și folosească autoritatea pentru a accelera și dubla ritmul lucrărilor de construcție a liniei aeriene de înaltă tensiune „Isaccea-Chișinău”. „Am fi avut astăzi și alte posibilități să ne integrăm sistemul de electricitate cu cel românesc pentru că România are, după cum se știe, surse din belșug: nucleare, hidroelectrice, termoelectrice și verzi”, afirmă ex-ambasadorul.

Republica Moldova importă 46% de energie electrică de la centrala Cuciurgan, pentru care a contractat volume suplimentare de gaze naturale. 35% importă din România și doar 10% producție locală. Deficitul (7%) este evitat prin deconectări și economii.

#CSE #Igor Munteanu #securitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.