Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agenția ONU #finantare #refugiati

Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect în acest sens, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului. Anunțul a fost făcut de deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, opoziția consideră că șefa statului ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat și și-ar fi atribuit competențe ale altor ramuri ale puterii. Deputatul a invocat și situația socială, economică și politică din Republica Moldova.

„Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președintele Republicii Moldova a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu.

Inițiativa este susținută și de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acesta a spus că un astfel de demers este firesc, în opinia sa, atunci când există suficiente argumente.

„Inițiativa este una firească în toate țările civilizate când sunt argumente suficiente în acest sens”, a declarat Vartanean.

Deputata Valentina Meșină, de la Partidul „Construim Democrația Acasă”, a criticat situația socială din țară.

„Oamenii au rămas disperați, cu frigă, în prag de iarnă. (…) Poporul geme, ar fi bine ca Maia Sandu să iasă sincer și să spună că Republica Moldova a eșuat ca stat, să- și expună eșuarea în fața poporului, să-și ceară scuze. Dar știm că asta nu o va face… De aceea suntem aici pentru a cere demisia.”, a spus Meșină.

La rândul său, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, a invocat principiul egalității în fața legii și a acuzat conducerea țării că nu l-ar respecta.

„Legea trebuie să fie egală pentru toți. Cu regret, se constată că anume din partea primelor persoane acest lucru nu este respectat”, a declarat Berlinschi.

Anterior, președinta Maia Sandu declara că inițiativa opoziției privind suspendarea sa din funcție „este doar un exemplu de acțiune din partea celor care lucrează în interesele Moscovei”.

Potrivit Constituției, procedura de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați, adică 34 din cei 101 parlamentari. Propunerea trebuie apoi adusă la cunoștința șefului statului, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului.

Pentru suspendarea propriu-zisă sunt necesare cel puțin 67 de voturi, adică două treimi din numărul deputaților aleși. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum privind demiterea șefului statului.