Criză de finanțare la ONU. 8,3 milioane de refugiați și persoane strămutate forțat riscă să rămână fără acces la servicii de asistență în acest an, avertizează Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR. Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea finanțărilor din partea Statelor Unite și a altor donatori.

Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari. Fondurile disponibile au scăzut cu 24% între 2024 și 2025, iar în iulie 2026 UNHCR primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru activitatea din acest an, relatează Reuters.

În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie rămâne aproape de niveluri record. UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la sfârșitul lui 2025.

Agenția avertizează că reducerea finanțării afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile pentru supraviețuitoarele violenței bazate pe gen.

În Ciad, unde au ajuns numeroși refugiați din cauza războiului din Sudan, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare, iar aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și programe de prevenție.

În Sudan, unde ONU descrie situația drept cea mai gravă criză de strămutare din lume, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.

Probleme sunt raportate și în Afganistan, unde sprijinul financiar pentru persoanele care se întorc în țară a fost redus de la 375 la 170 de dolari pentru fiecare persoană. Numai în acest an, peste un milion de oameni au revenit în Afganistan din țările vecine, inclusiv Iran și Pakistan.

UNHCR spune că a luat deja măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor. Agenția și-a redus personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și și-a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.

Organizația avertizează și asupra creșterii ponderii finanțărilor destinate unor proiecte strict determinate. Acestea reprezintă în prezent 51% din fondurile primite, față de 19% în urmă cu cinci ani. Potrivit UNHCR, această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid banii către cele mai urgente crize.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agenția ONU #finantare #refugiati

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.