Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi şi vineri la Bruxelles în cadrul unui summit de două zile, la care atenţia se va concentra pe impactul războiului din Ucraina asupra pieţei energiei din blocul comunitar, relatează digi24.ro.

Este de aşteptat ca tema reducerii preţurilor la gaz să fie intens discutată, în contextul în care o propunere recentă a Comisiei Europene nu a detaliat cum ar putea funcţiona plafonarea preţurilor la gaz. Majoritatea ţărilor cer o astfel de măsură, în timp ce unele, între care Germania şi Olanda, rămân sceptice. Propunerea prezentată marţi prevede posibilitatea de a limita preţurile la vânzările en gros de gaz numai ca ultimă soluţie.

Liderii din UE ar urma să discute de asemenea despre cum se pot finanţa potenţialele măsuri privind preţul la gaz şi pachetele de ajutor pentru a sprijini populaţia şi companiile în contextul scumpirii uriaşe a energiei. Unii comisari europeni şi unele state membre, printre care Italia, vor să combată criza energetică prin măsuri similare cu cele introduse în timpul crizei de COVID-19, când ţările din UE au împrumutat bani colectiv.

În afară de preţurile la energie, liderii din UE ar urma de asemenea să discute despre sprijinul pentru Ucraina, după atacurile ruseşti cu rachete şi drone, soldate cu victime, din această săptămână.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza gazelor #pretul gazelor #Uniunea Europeana

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.