Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) s-a expus în legătură cu modificările legislative adoptate de Parlament privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor.

CRJM menționează că modul și rapiditatea cu care a fost introdus și adoptat amendamentul ridică întrebări legate de respectarea principiilor de transparență și de consens politic, recomandate anterior de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.

„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat Ilie Chirtoacă la postul public de televiziune.

Reprezentanții CRJM mai precizează că activitatea Comisiei de evaluare a procurorilor nu este blocată din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind în continuare operațională și capabilă să examineze dosarele persoanelor supuse evaluării externe.

„Chiar dacă modificarea respectivă ar fi ultima soluție, adoptarea trebuie să aibă loc respectând democrația și statul de drept.

De asemenea, arhitectura a fost concepută și agreată având la bază un consens politic larg, prin acel vot majoritar din partea a 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și mascată într-un alt proiect de lege este gravă și regretabilă”, se arată în postarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Reamintim, președinta Maia Sandu a promulgat legea care permite numirea lui Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor, semnând decretul la câteva ore după adoptarea deciziei în Parlament.

După ce, săptămâna trecută, tentativa de a-l numi pe Herman von Hebel în această funcție a eșuat, întrucât proiectul a întrunit doar 53 de voturi, în condițiile în care erau necesare cel puțin 61, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a redus ieri pragul de voturi necesar pentru desemnarea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, astfel încât aceștia să poată fi numiți cu majoritate simplă de voturi, și nu cu două treimi, cum era anterior.

Amendamentul a fost contestat de opoziția parlamentară, care a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Chișinău s-au consultat cu partenerii de dezvoltare în privința modificărilor legislative și că nu există pretenții morale sau juridice față de Herman von Hebel.

În 2024, o anchetă jurnalistică a relatat despre activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Comisiei Pre-Vetting, menționând posibile ilegalități și prejudicii de peste 760.000 de euro aduse Curții Internaționale Penale în 2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu: Nu putem opri reforma justiției doar pentru că nu există 61 de voturi

#CRJM #Herman von Hebel #justitie #reforma

Hubul de securitate comun al României și Bulgariei la Marea Neagră va avea două sedii, unul la Constanța și celălalt la Varna, în Bulgaria, a anunțat luni Oana Țoiu, fosta ministră de Externe din România.

Centrul se va ocupa de monitorizarea situației din Marea Neagră, de avertizarea timpurie în cazul unor pericole și de protejarea infrastructurii maritime importante, precum porturile, cablurile submarine, conductele, instalațiile offshore și rutele de navigație. De asemenea, va contribui la creșterea capacității de apărare în fața amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, scrie Antena3.ro.

„Marea Neagră este astăzi marea cu numărul cel mai mare de marinari decedaţi acest an, este practic cea mai riscantă din lume, şi asta afectează vieţi omeneşti, siguranţa investiţiilor noastre şi direct preţul hranei în alte locuri din lume”, a precizat parlamentarul USR.

În acest context, Oana Țoiu consideră că discuțiile dintre Ucraina și Rusia, care vor avea loc la Abu Dhabi, cu medierea SUA și participarea unei delegații europene, ar trebui să includă și un armistițiu în Marea Neagră, pentru protejarea transporturilor de energie și alimente.

„Vizita preşedintei Comisiei are şi scopul de a pregăti poziţiile delegaţiei europene, care va lua parte la discuţiile dintre Ucraina şi Rusia, alături de medierea anunţată de SUA. Menţionarea Turciei în declaraţiile oficiale de astăzi este importantă, pentru că am extins deja colaborarea dintre România, Bulgaria şi Turcia în iulie, la Summit-ul NATO de la Ankara, pentru protejarea infrastructurii critice de la Marea Neagră, iar pe deminare formatul trilateral deja funcţionează, precum şi coordonarea pe deminare şi cu Ucraina”, a menţionat Oana Ţoiu.

Potrivit fostei ministre, hubul va fi conectat la mai multe sisteme și instituții care se ocupă de securitatea Mării Negre. Printre acestea se numără CISE, sistemul european de schimb de informații maritime asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), MARSUR, rețeaua de supraveghere maritimă a Agenției Europene de Apărare (EDA), și SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere a Mării Negre.

Centrul va fi conectat și la FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO.

„Paşii următori sunt formalizarea calendarului de operaţionalizare şi a unui coordonator pentru echipa multidisciplinară de implementare, înfiinţarea structurii juridice şi stabilirea Consiliului de Conducere (cu oficiali din instituţiile implicate), formalizarea unui coordonator naţional şi a unui director comun, includerea în bugetele anuale 2027 a contribuţiilor naţionale în România şi Bulgaria şi continuarea consolidării dialogului cu Turcia, Comisia Europeană şi statele membre cu abordări strategice proprii privind Marea Neagră (Germania, Franţa)”, a mai adăugat Oana Ţoiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Europeană va aloca 50 de milioane de euro pentru înființarea acestui centru, care va avea rolul de a supraveghea zona Mării Negre și de a proteja infrastructura maritimă.