Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) s-a expus în legătură cu modificările legislative adoptate de Parlament privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor.

CRJM menționează că modul și rapiditatea cu care a fost introdus și adoptat amendamentul ridică întrebări legate de respectarea principiilor de transparență și de consens politic, recomandate anterior de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.

„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat Ilie Chirtoacă la postul public de televiziune.

Reprezentanții CRJM mai precizează că activitatea Comisiei de evaluare a procurorilor nu este blocată din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind în continuare operațională și capabilă să examineze dosarele persoanelor supuse evaluării externe.

„Chiar dacă modificarea respectivă ar fi ultima soluție, adoptarea trebuie să aibă loc respectând democrația și statul de drept.

De asemenea, arhitectura a fost concepută și agreată având la bază un consens politic larg, prin acel vot majoritar din partea a 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și mascată într-un alt proiect de lege este gravă și regretabilă”, se arată în postarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Reamintim, președinta Maia Sandu a promulgat legea care permite numirea lui Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor, semnând decretul la câteva ore după adoptarea deciziei în Parlament.

După ce, săptămâna trecută, tentativa de a-l numi pe Herman von Hebel în această funcție a eșuat, întrucât proiectul a întrunit doar 53 de voturi, în condițiile în care erau necesare cel puțin 61, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a redus ieri pragul de voturi necesar pentru desemnarea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, astfel încât aceștia să poată fi numiți cu majoritate simplă de voturi, și nu cu două treimi, cum era anterior.

Amendamentul a fost contestat de opoziția parlamentară, care a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Chișinău s-au consultat cu partenerii de dezvoltare în privința modificărilor legislative și că nu există pretenții morale sau juridice față de Herman von Hebel.

În 2024, o anchetă jurnalistică a relatat despre activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Comisiei Pre-Vetting, menționând posibile ilegalități și prejudicii de peste 760.000 de euro aduse Curții Internaționale Penale în 2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu: Nu putem opri reforma justiției doar pentru că nu există 61 de voturi

#CRJM #Herman von Hebel #justitie #reforma

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.