Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) s-a expus în legătură cu modificările legislative adoptate de Parlament privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor.
CRJM menționează că modul și rapiditatea cu care a fost introdus și adoptat amendamentul ridică întrebări legate de respectarea principiilor de transparență și de consens politic, recomandate anterior de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.
„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat Ilie Chirtoacă la postul public de televiziune.
Reprezentanții CRJM mai precizează că activitatea Comisiei de evaluare a procurorilor nu este blocată din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind în continuare operațională și capabilă să examineze dosarele persoanelor supuse evaluării externe.
„Chiar dacă modificarea respectivă ar fi ultima soluție, adoptarea trebuie să aibă loc respectând democrația și statul de drept.
De asemenea, arhitectura a fost concepută și agreată având la bază un consens politic larg, prin acel vot majoritar din partea a 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și mascată într-un alt proiect de lege este gravă și regretabilă”, se arată în postarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Reamintim, președinta Maia Sandu a promulgat legea care permite numirea lui Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor, semnând decretul la câteva ore după adoptarea deciziei în Parlament.
După ce, săptămâna trecută, tentativa de a-l numi pe Herman von Hebel în această funcție a eșuat, întrucât proiectul a întrunit doar 53 de voturi, în condițiile în care erau necesare cel puțin 61, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a redus ieri pragul de voturi necesar pentru desemnarea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, astfel încât aceștia să poată fi numiți cu majoritate simplă de voturi, și nu cu două treimi, cum era anterior.
Amendamentul a fost contestat de opoziția parlamentară, care a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Chișinău s-au consultat cu partenerii de dezvoltare în privința modificărilor legislative și că nu există pretenții morale sau juridice față de Herman von Hebel.
În 2024, o anchetă jurnalistică a relatat despre activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Comisiei Pre-Vetting, menționând posibile ilegalități și prejudicii de peste 760.000 de euro aduse Curții Internaționale Penale în 2018.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Maia Sandu: Nu putem opri reforma justiției doar pentru că nu există 61 de voturi
