Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din august 2022, prin care procurorul Victor Furtuna a fost desemnat să investigheze pretinsele acțiuni ilegale ale ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo, care atunci era suspendat de drept din funcție, ar putea fi anulată, transmite ZdG.md.
Hotărârea CSP a stat la baza pornirii unei cauze penale, în septembrie 2022, în care ex-procurorul general este învinuit de îmbogățire ilicită. Dosarul este încă la faza de urmărire penală. Sursa citată a întrebat reprezentanții Procuraturii Anticorupție (PA) ce efect ar avea asupra dosarului penal o eventuală anulare a decizie CSP, dar nu a primit un răspuns deocamdată. În iulie 2023, PA a declarat pentru ZdG că procurorii efectuează investigații financiare paralele, inclusiv s-a autorizat ridicarea documentelor care conțin secret bancar, precum și alte acte care urmează a fi analizate în coraport cu circumstanțele investigate în această cauză penală.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis miercuri, 13 martie, recursul declarat de Alexandr Stoianoglo și a anulat încheierea din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stoianoglo împotriva CSP, cu privire la anularea hotărârii Consiliului din 5 august 2022.
Decizia a fost luată de un complet de judecată format din președinta interimară a CSJ Stela Procopciuc și judecătoarele Oxana Parfeni și Mariana Ursachi.
Cererea lui Stoianoglo privind anularea deciziei CSP urmează să fie examinată în continuare de magistrații CSJ, fiind transmisă pentru repartizare aleatorie.
Contactat de ZdG.md, avocatul Iurie Mărgineanu, care l-a reprezentat pe Stoianoglo, a declarat că toate hotărârile adoptate de CSP în privința ex-procurorul general au fost contestate de către apărători, făcând referire la un aviz al Comisiei de la Veneția.
„Este avizul Comisiei de la Veneția cu privire la modificările efectuate în legea CSP și procedura de ridicare a imunității procurorului general, unde se explică cum se eliberează în privința unui procuror general și se desemnează procuror pentru a fi investigat. Ei au elaborat un mecanism similar cu cel de la Consiliul Superior al Magistraturii. I se dă materialul unui procuror care să investigheze acțiunile pretinse, acela investighează și ajunge la CSP cu propunerea de a porni sau nu dosar penal împotriva lui. Atunci Consiliul examinează probele care certifică faptul ce este infracțiune și acceptă sau nu. Aceasta este ridicarea imunității, la fel ca CSM. Acest lucru nu a fost făcut la CSP. Astfel, toate hotărârile de desemnare a procurorului au fost contestate”, a spus Mărgineanu.
În plus, potrivit avocatului, dacă CSJ ar admite cererea lui Stoianoglo și ar dispune anularea decizie CSP, toate acțiunile procurorului pe caz ar fi considerate ilegale și „ar duce la nulitatea lor”.
Întrebat dacă efectul așteptat al unei decizii de admitere a cererii ar fi încetarea urmării penale în dosar, Mărgineanu a afirmat că dacă Consiliul Superior al Procurorilor a încălcat procedura în viziunea instanței, „la asta se va ajunge”.
„Dacă nu, o să ajungem iar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a punctat avocatul, referindu-se la cauza în care R. Moldova a fost recunoscută vinovată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.
Curtea de Apel Chișinău declarase anterior inadmisibilă cererea lui Stoianoglo, „pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 Cod administrativ”.
Unul dintre argumentele invocate de fostul șef al Procuraturii Generale în fața instanței de apel a fost faptul că hotărârea prin care s-a desemnat Victor Furtuna, atunci procuror delegat în Procuratura Anticorupţie, nu i-ar fi fost comunicată în modul prevăzut de lege, dar și că prin decizia CSP i-ar fi fost încălcate drepturile.
„Completul judiciar subliniază că desemnarea de către Consiliul Superior al Procurorilor a unui procuror pentru examinarea unei sesizări cu privire la comiterea unei pretinse fapte prejudiciabile de către procurorul general constituie o garanție a independenței procurorului general. Nu orișicare organ de urmărire penală are competență să investigheze o presupusă faptă ilegală a procurorului general, ci doar procurorul desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor”, se arată în decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2022.
La CSJ, avocatul ex-procurorului general, Iurie Mărgineanu, a susținut că Curtea de Apel Chișinău „nejustificat, printr-un argument formal și contradictoriu a exclus hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 8 august 2022 din noțiunea legală de act administrativ individual”.
„La caz, Alexandr Stoianoglo revendică încălcarea drepturilor sale prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Procurorilor, invocând că hotărârea contestată prin amploarea, caracterul energic și constant al efectelor juridice, constituie premisa și condiția implicită, nu doar pentru suspendarea din funcția de procuror general, dar on modalitate de autorizare administrativă implicită, prin desemnarea unui procuror, pentru a urmări penal procurorul general. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie deduce că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă acțiunea pe motivul lipsei dreptului la acțiune în Contencios administrativ, or, această concluzie aduce după sine conform art. 207 alin. (3) din Codul administrativ imposibilitatea depunerii unei noi acțiuni, astfel fiind limitat „dreptul de acces la un tribunal” consfințit prin art. 6 (1) CEDO”, se menționează în decizia emisă de CSJ.
Amintim că, în august 2022, Stoianoglo declara că apartamentul, unul dintre subiectele sesizării, aparține fiicei sale și a fost achiziționat în 2015. Potrivit lui, în acea perioadă el nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar și nu poate să fie „subiectul acestei ilegalități”.
