Ludmila Corsun nu va putea candida la funcția de președintă a Moldovei. După ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat înregistrarea grupului de inițiativă, activista originară din Moldova și stabilită în Rusia a contestat hotărârea.

Pe 3 septembrie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat irevocabil recursul său. Refuzul de a înregistra echipa care va susține potențiala candidată a survenit urmare a faptului că ea nu cunoaște limba română.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, în sprijinul Ludmilei Corsun nu pot fi colectate semnături, deoarece legislația stipulează că doar grupurile de inițiativă înregistrate pot demara acest proces. Drept urmare, politiciana nu va putea deveni concurent electoral la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie.

Amintim că Ludmila Corsun este președintă a Autonomie Național-Culturale Federale a Moldovenilor din Rusia. În CV-ul publicat pe pagina oficială a organizației se este indicat că potențiala candidată la prezidențialele de pe 20 octombrie 2024 este și membră a Consiliului Comitetului pentru problemele naționalităților din Duma rusă de stat. Ea mai este susținătoare a războiului din Ucraina și spunea că moldovenii din Rusia i-ar fi recunoscători lui Putin pentru invazia în țara vecină.

„Surprize” electorale: Membra Consiliului unui Comitet din Duma rusă de stat se vrea președintă a Moldovei

#calegeri #CSJ #grup de initiativa #inregistrare #Ludmila Corsun

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.