Curtea Supremă de Justiție a stabilit pentru data de 17 octombrie ședința la care urmează să fie examinată admisibilitatea recursului depus de avocații lui Ilan Șor, condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de pușcărie. Din completul de judecată face parte și magistratul Vladislav Gribincea. Informațiile au fost precizate pentru IPN de către reprezentanții Direcției monitorizare și relații cu publicul din cadrul Curții.

Ultima ședință, stabilită pentru data de 18 iunie, a fost contramandată pe motivul demisiei judecătorului Boris Talpă. În locul acestuia, în completul de judecată a fost repartizat Vladislav Gribincea, magistrat CSJ numit în luna iunie în funcție din rândul non-judecătorilor.

Ședința din 17 octombrie este programată pentru ora 10.00, fără participarea părților.

Examinarea recursului a început încă în noiembrie 2023, ședințele fiind de atunci amânate de mai multe ori.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare. Instanța de apel l-a privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de cinci ani, dar și a dispus încasarea de la acesta a sumei de 5,2 miliarde de lei. Ilan Șor a plecat din țară până la pronunțarea sentinței, iar demersurile de extrădare au rămas până acum fără răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSJ #Ilan Șor #Vladislav Gribincea

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.