Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

CSM critică planurile privind extinderea vettingului judecătorilor: „Nu se răspunde la foarte multe întrebări”

12 Mai 2026, 14:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Daniela Baranovschi
12 Mai 2026, 14:50 // Actualitate //  Daniela Baranovschi
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă opoziția față de intenția Ministerului Justiției de a extinde evaluarea externă asupra tuturor judecătorilor din instanțele de prim nivel. În cadrul ședinței de marți, 12 mai, membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a fost consultată oficial asupra unui eventual proiect de lege și nu a primit până în prezent documente sau note informative complete, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea genera riscuri pentru independența justiției.

„Declarația este în contextul discuțiilor care sunt tot mai aprinse, dar și în contextul acelor întrebări pe care mi le pun colegii tot mai frecvent, dacă va avea loc full vetting sau vettingul de către Comisiune de Evaluare. Respectiv, chiar și în contextul declarațiilor ministrului, care au fost preluate de către presă, că este un grup de lucru, că este un proiect de lege, din câte am înțeles acest proiect de lege, inclusiv este consultat cu Comisia de la Veneția. În acest context, ținând cont că cumva în spatele meu sunt aproximativ 300 de judecători care merită cu ei să fie sinceră  lumea, vreau să comunic că Consiliul Superior a Magistraturii nu a văzut niciun proiect în acest sens și nici o notă informativă până astăzi, când cumva am văzut un anumit draft și se face trimitere la un grup de lucru de către domnul ministru. Acest grup de lucru, eu nu știu care este, inclusiv cu participarea membrilor Consiliului Superior a Magistraturii”, a spus Miron.

Aceasta a adăugat că membrii CSM au participat anterior la mai multe grupuri de lucru privind reforma evaluării judecătorilor, începând cu 2019, inclusiv în procesele de vetting pentru Curtea Supremă de Justiție și alte instanțe, însă consideră că extinderea actuală ridică semne de întrebare privind necesitatea și consultarea instituțională.

„Acum se vorbește despre tot procesul de vetting la toți judecătorii de primă instanță. Și îmi pun întrebarea, care era necesar să mergem doar atunci pentru evaluarea celor de la Buiucani? Sunt foarte multe semne de întrebare în acest sens. Care este necesitatea, fără să fie consultată, opinia Consiliului Superior a Magistraturii, concret pe un proiect de lege, să se discute despre acest proiect de lege? Or, toți membrii Consiliului Superior a Magistraturii au trecut prin prevetting, inclusiv colegiile subordonate și avem legitimul drept să ne punem aceste întrebări pentru scopul vettingului în toate grupurile de lucru în care am fost a fost, ca Consiliu, să aibă capacitatea să fie oamenii onești, integri, ca ulterior să evalueze colegii săi”, a mai adăugat Miron.

De asemenea, Aliona Miron a subliniat că lipsa consultării pe un proiect de lege reprezintă o problemă de principiu, având în vedere rolul constituțional al CSM ca garant al independenței justiției. Totodată, Miron a precizat că instituția nu respinge evaluarea în sine, însă insistă ca mecanismele să fie clar definite și adaptate capacității sistemului judecătoresc.

„Cred că aici a ținea de respect ca acest proiect să fie trimis întâi Consiliu Superior a Magistraturii și, ulterior, consultat cu alte părți… Vreau să fie cert: CSM-ul  nu refuză evaluarea judecătorilor, dar noi ne dorim ca această prerogativă, financiar, inclusiv, să fie oferită Consiliului Superior a Magistraturii, pentru ca ei să-și poată onora această obligație. Dacă ne ducem la articolul 1 din legea Consiliului Superior a Magistraturii, noi suntem organul independent care trebuie să organizeze organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc și suntem garantul el independenței. Cum organizăm funcționarea sistemului judecătoresc, dacă noi cel puțin nu cunoaștem despre acest concept, despre acest proiect de lege?”, a mai adăugat Miron.

La rândul său, membra CSM Ioana Chironeț a afirmat că o eventuală procedură „extra-CSM” ar afecta independența judecătorilor și ar reprezenta o preluare a atribuțiilor Consiliului. Poziții similare au fost exprimate și de alți membri ai CSM.

Discuțiile privind extinderea vettingului au apărut în spațiul public după ce președinta Maia Sandu a solicitat la sfârșitul anului trecut extinderea evaluării extraordinare asupra judecătorilor din instanțele de fond care au examinat dosare de corupție începând cu anul 2017, invocând riscuri de tergiversare a cauzelor și posibile beneficii nelegitime.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari a declarat recent pentru TVR Moldova că subiectul este în vizorul ministerului: „Subiectul este în vizorul Ministerului Justiţiei, noi la începutul anului am setat un grup de lucru cu reprezentanţii CSM-ului, comisiei de evaluare externă, reprezentanţii ministerului Justiţiei, societăţii civile. Evident că suntem în fază de discuţii. Avem idei pentru a realiza acea accelerare”, a declarat Cojuhari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 14:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
02 Nov. 2026, 14:25 // Slider //  Daniela Baranovschi

Este puțin probabil ca Rusia să reia în curând livrările de gaze naturale către Europa prin conductele ucrainene, a declarat luni Kremlinul, minimizând informațiile potrivit cărora această opțiune era discutată în cadrul unei propuneri de armistițiu energetic pe perioada iernii, relatează The Moscow Times.

The Wall Street Journal a relatat anterior că administrația Trump a propus această idee în cadrul discuțiilor din septembrie, ca un stimulent pentru ca Moscova să înceteze atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit unor oficiali americani și europeni, susținătorii planului au afirmat că acesta ar permite, de asemenea, Ucrainei să încaseze taxe de tranzit, contribuind în același timp la reducerea costurilor de încălzire în Europa.

Conform propunerii, gazul rusesc ar urma să fie vândut prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene, iar încasările ar fi depuse într-un cont escrow pentru a împiedica Moscova să utilizeze fondurile respective pentru a-și finanța efortul de război, transmite Digi24.

 

„Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment(…) Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă zilnice.

Peskov a afirmat că orice reluare a livrărilor de gaze prin Ucraina ar „depinde de disponibilitatea cumpărătorilor, de disponibilitatea vânzătorilor și de capacitatea vânzătorilor”.

El a subliniat că, deși piața europeană a energiei rămâne una „premium”, țările din Sudul Global s-au dovedit a fi „centre de creștere economică”, ceea ce înseamnă că consumul lor de petrol și gaze nu va face decât să crească în anii următori, Moscova fiind pregătită să le acopere toate nevoile energetice.

Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un centru de cercetare cu sediul în SUA, UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de primul trimestru al anului trecut și cel mai mare volum înregistrat din 2022.

Cu toate acestea, Rusia reprezintă în prezent doar 11 % din consumul de gaze naturale al Europei, în scădere față de 45 % în ajunul invaziei Ucrainei din 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!