Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) solicită revizuirea proiectului noii legi a salarizării, avertizând că forma actuală a documentului ar putea duce la reducerea veniturilor unor judecători și la accentuarea deficitului de cadre din sistemul judecătoresc, transmite IPN.

Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV că proiectul era așteptat în special de tinerii judecători, însă formula propusă riscă să producă efecte contrare.

„Proiectul legii salarizării era mult așteptat de tinerii judecători. Noi ne dorim nu doar să ocupăm funcțiile, ci și să menținem profesioniștii în sistem. Acești tineri judecători nu sunt subiecți ai evaluării, respectiv, salariul lor este mult mai jos decât al judecătorilor care au trecut vettingul. Potrivit unor calcule estimative salariile lor chiar ar urma să scadă cu aproximativ o mie de lei”, a declarat Sergiu Caraman.

Șeful CSM a mai spus că, pe lângă noua formulă de salarizare, asupra veniturilor judecătorilor ar urma să influențeze și modificările fiscale preconizate pentru anul viitor.

„Trebuie să luăm în considerare și reforma fiscală, care va intra în vigoare de anul viitor. Să admitem că o anumită categorie de bugetari va avea un salariu cu 11% mai mare decât salariul actual, reieșind din faptul că impozitul ar urma să crească cu 14% pentru fiecare salariat, asta presupune o diminuare a salariului cu câteva procente”, a precizat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

În avizul transmis autorităților, CSM solicită revizuirea proiectului legii salarizării pentru a evita diminuarea veniturilor judecătorilor, agravarea crizei de personal și afectarea funcționării sistemului judecătoresc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#judecatori #reguli fiscale #salarii

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.