Raportul repetat de reevaluare al Comisiei vetting, care constată că procurorul Victor Cazacu a picat proba integrității, a fost respins de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

În opinia prezentată CSP, principalele aspecte pe care s-a bazat concluzia Comisiei au fost valoarea atribuită unui apartament și împrumutul de 23.000 de euro pe care procurorul a declarat că l-a primit de la părinți, scrie bizlaw.md.

În cazul apartamentului, Comisia a apreciat că valoarea probabilă de piață era mai mare decât prețul de 402.801 lei indicat în contractul autentificat notarial și a inclus în calcul suma de 835.321 de lei drept cost economic suportat de subiectul evaluării. Raportorul din CSP, Andrei Cebotari, a susținut în cadrul ședinței Consiliului că materialele dosarului nu permit stabilirea cu suficientă precizie a valorii reale a locuinței și, în special, nu demonstrează că suma de 835.321 de lei reprezintă prețul efectiv achitat.

În opinia sa, valoarea a fost preluată dintr-un document bancar intern întocmit cu aproximativ cinci ani înainte de tranzacție, iar documentul nu permite verificarea metodologiei de evaluare sau a bunurilor comparabile. Sursa citată mai notează că în dosar se regăsește și o altă estimare, realizată de o companie imobiliară, care indica pentru un apartament cu caracteristici similare o valoare cuprinsă între 500.000 și 700.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, CSP a examinat și faptul că Victor Cazacu ar fi împrumutat de la părinți 23.000 de euro. Lipsa unui contract a creat dubii, iar acuzatorul a susținut că tatăl său a muncit în străinătate și s-a ocupat de importul și vânzarea automobilelor. De asemenea, el a justificat restituirea împrumutului prin faptul că vânduse o locuință pe care o deținea anterior, înainte să își cumpere apartamentul nou.

CSP a mai invocat și faptul că raportul de reevaluare a lui Cazacu nu a fost adoptat în unanimitate de membrii Comisiei vetting, iar doi dintre ei au avut opinii separate cu referire la caz.

Anterior, procurorii Vasile Plevan și Andrei Balan au promovat evaluarea externă cu ajutorul CSP, după ce au picat de două ori vetting.

Situații similare au vizat și judecători care au picat vettingul, dar au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii.

Reprezentanții Comisiei de Evaluare au declarat anterior pentru Realitatea că CSM și CSP pot cere o singură dată reevaluarea judecătorilor sau procurorilor, apoi trebuie să emită o decizie referitoare la acceptarea sau respingerea raportului privind integritatea lor.

Totuși, membrii Comisiei pot contesta la Curtea Supremă de Justiție deciziile CSM și CSP de a promova funcționarii, în pofida rapoartelor negative.

#CSP #evaluare #procuror #promovare #vetting picat #Victor Cazacu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.