Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul anului 2021 cu 6,8 la sută și a totalizat 9 miliarde USD la sfârșitul anului 2021, ceea ce constituie 65,9 la sută raportat la PIB (-7,3 p.p. față de 31.12.2020, datorită PIB-ului în creștere), potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,6 la sută), care a constituit 6 269,54 mil. USD la finele anului 2021, fiind în creștere față de finele anului 2020 cu 4,3 la sută. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 13,1 la sută pe parcursul anului 2021 și a constituit 2 744,19 mil. USD la sfârșitul anului 2021.

Cea mai mare parte a datoriei externe – 63,4 la sută îi revine datoriei sub formă de împrumuturi și alocări de DST și titluri de angajamente, ceea ce constituie 5 711,02 mil USD (+4,3 la sută față de sfârșitul anului 2020). Conform situației de la sfârșitul anului trecut, principalul creditor al statului este FMI cu 33,4 la sută (911,96 mil. USD4 ), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 813,49 mil. USD (dintre care datoria față de AID a constituit 701,41 mil. USD, față de BIRD – 112,08 mil. USD) și BEI cu 15,5 la sută (422,16 mil. USD).

Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o îmbunătățire a calității finanțării externe exprimată indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST, care este în descreștere atât față de situația de la începutul anului curent, cât și față de valorile înregistrate anterior.

Scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung sub formă de împrumuturi de asemenea, a manifestat o dinamică pozitivă, ceea ce reflectă deservirea responsabilă a datoriilor (-10 la sută la maturitate). Acest indicator este corelat cu evoluția ratei reînnoirii finanțării, care după o micșorare la finele trimestrului I 2021, a fost în creștere (cu 17 p.p. față de sfârșitul anului 2020), ceea ce dovedește existența unei rezerve potențiale pentru noi finanțări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #datorie #finantare

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.