Un centru de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități strămutate a fost inaugurat marți, 26 august, la Orhei. Înființarea acestuia va permite comunității să ofere asistență atât refugiaților și resortisanților țărilor terțe care au fugit de război, cât și moldovenilor cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Lucrările de renovare a infrastructurii au fost posibile datorită Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), cu sprijinul financiar al guvernelor Italiei și Norvegiei.

„Sunt bucuros și onorat să inaugurăm astăzi acest Centru, cu ajutorul partenerilor noștri și bunilor noștri prieteni de la OIM. Protecția socială pentru persoanele cu dizabilități e una din prioritățile de bază a acestui Guvern. Vrem ca aceste persoane să știe că nu sunt singuri și nu sunt pe cont propriu. Guvernul și, în special, colegii noștri din prima linie sunt alături și le vor oferi toată grija și atenția posibilă și vor încerca să le ofere un mediu de trai mai bun și plin de empatie și dedicație din partea colegilor. Muncim în continuare pentru a oferi mai multă asistență persoanelor cu dizabilități și a le asigura un trai decent”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

„Inspirat de principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, fie ca acest centru să fie un simbol al ceea ce putem realiza prin parteneriat și angajament ferm față de programul național al Moldovei pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, 2018-2026. Să susținem demnitatea umană și nevoile diverse ale tuturor, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă”, a subliniat șefa misiunii OIM Moldova.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2019, în Moldova, 37% dintre persoanele cu dizabilități aveau dizabilități intelectuale și psihosociale. OIM susține guvernul moldovean în eforturile sale de a construi un viitor în care persoanele strămutate cu dizabilități nu numai că sunt protejate, ci și împuternicite să se dezvolte în medii care le respectă drepturile și le acceptă diversitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru #inaugurare #Orhei

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.