Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Cu închisoarea ”sub nas”: De ce locuitorii din Chișinău cer reamplasarea penitenciarului și ce alternative propun

22 Ian. 2025, 10:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
22 Ian. 2025, 10:55 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Trafic intens de vehicule în zonă, zgomot și alterarea piesajului urban, nesiguranță în rândul cetățenilor, imobiliare neatractive, dar și prețuri mici la terenurile scoase deja în vânzare, sunt câteva din îngrijorările locuitorilor din sectorul Ciocana, dar și din comuna Bubuieci, după anunțul că în apropiere urmează a fi relocat Penitenciarul nr.13. Noua pușcărie va fi amplasată pe strada Uzinelor 251, iar construcția din centrul orașului va fi demolată.

Nemulțumiți de „pușcăria de la geam” și de planul statului, un grup de cetățeni au inițiat o petiție în acest sens. Aceștia spun că noul penitenciar, aflat în proximitatea zonelor rezidențiale, „amplifică temerile legate de posibile evadări și incidente violente”. Mai mult, „prezența unor deținuți cu un grad ridicat de periculozitate ar putea amplifica aceste îngrijorări, dar și duce la criminalizarea împrejurimilor satului Bubuieci”, se arată într-un comunicat expediat pe adresa redacției noastre.

„O instituție de acest gen presupune un trafic constant de vehicule (transport deținuți, aprovizionare, vizite), ceea ce ar putea suprasolicita infrastructura rutieră locală. De asemenea, presiunea pe rețelele de apă, canalizare, și energie ar putea crește semnificativ. Existența unui penitenciar în apropierea zonelor rezidențiale (Bubuieci) poate afecta negativ valoarea proprietăților imobiliare și poate descuraja investițiile în acele cartiere. Locuitorii ar putea manifesta reticență față de acest proiect, considerându-l un element care scade atractivitatea zonei.

Asocierea unei zone cu prezența unui penitenciar poate crea un stigmat, afectând reputația comunității locale și creând un sentiment de disconfort pentru locuitori. Vizitele frecvente ale familiilor deținuților ar putea aduce un flux de persoane care să provoace aglomerație sau alte disfuncționalități.

Pentru reducerea riscurilor asociate construcției acestui penitenciar, este esențială alegerea unui amplasament adecvat, cât mai departe de zonele rezidențiale aglomerate (de exemplu, Cricova sau Sângera). De asemenea, este crucială construirea unui perimetru dublu-securizat și implementarea unor măsuri tehnologice moderne pentru a preveni total evadările și incidentele. O comunicare activă și transparentă cu populația locală este necesară pentru a explica beneficiile proiectului și pentru a reduce temerile acestora. În plus, investițiile în infrastructura locală vor ajuta la compensarea impactului asupra comunității, asigurând un echilibru între dezvoltarea proiectului și bunăstarea locuitorilor din zonă”, se arată în comunicatul recepționat de realitatea.md.

Opinia unui agent imobiliar

Construcția închisorii în sectorul Ciocana, potrivit agentului imobiliar Vergiliu Cotruța, nu va influența mult piața imobiliară or nu la nivelul pe care și-l imaginează cetățenii. Îngrijorările, potrivit agentului, vin din partea celor „care vor să vândă terenurile din zonă la prețuri mai bune”.

„Strada Uzinelor 251 este practic la intrarea în comuna Bubuieci. Preocupările, presupun, nu sunt a celor ce locuiesc în sectorul Ciocana, dar mai mult a celor din Bubuieci. Zona unde ar urma să fie construit penitenciarul este o zonă nouă, recent acolo s-au dat locuri pentru construcții. Astfel, presupun, că temerile sunt a celor ce vor să vândă terenurile la prețuri mai bune și desigur a celor ce au procurat deja loturi în zona dată la prețuri de exemplu 3 000 de euro arul sau poate chiar și mai puțin. La moment, prețurile sunt de 5 000 euro arul.

Ca și orice cetățean, sigur, există frici de așa instituții în preajma locuințelor, dar știind situația cu loturile din suburbiile Chișinăului, nu cred că asta ar afecta cumva piața imobiliară”, a declarat Vergiliu Cotruța.

În petiția lansată recent, cetățenii solicită reevaluarea și identificarea unei locații alternative, situată la o distanță considerabilă de zonele rezidențiale, pentru a minimiza impactul negativ asupra comunității.

La fel, aceștia cer consultarea publică transparentă, dar și realizarea unui studiu de impact detaliat, ce va implica evaluarea comprehensivă a efectelor sociale, economice și de mediu ale proiectului, cu publicarea concluziilor pentru informarea corectă a populației.

Reacția Ministerului Justiției

Într-un răspuns pentru redacția realitatea.md, reprezentanții Ministerului Justiției susțin însă că decizia privind amplasarea noului penitenciar în municipiul Chișinău „a fost luată în baza unui proces transparent, de către Parlament, conform Legii 97/2014, și a fost discutată pe parcursul ultimilor zece ani de către administrațiile anterioare ale statului”.

Mai mult, potrivit MJ, în tot acest timp, „nu au fost înregistrate obiecții cu privire la construirea instituției la periferia capitalei”.

„Subliniem faptul că penitenciarul va fi construit după un model european, modern, cu infrastructură de ultimă generație și măsuri avansate de securitate. Scopul este de a asigura condiții optime atât pentru persoanele aflate în detenție, cât și pentru personalul instituției. Noua construcție va contribui semnificativ la dezvoltarea economică locală prin crearea de noi locuri de muncă. În premieră, penitenciarul va dispune de un parc fotovoltaic, pentru eficiență energetică, care va fi amenajat datorită unui grant. Totodată, proiectul presupune îmbunătățirea infrastructurii zonei prin dezvoltarea rețelelor de drumuri, apeduct, canalizare, gaz și transport public. Amplasarea aleasă, înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile în decembrie 2017, nu creează obstacole pentru dezvoltarea viitoare a zonelor rezidențiale din Chișinău.

Noul penitenciar va fi ridicat într-o zonă industrială, în imediata apropiere a stației de epurare, fără a interfera cu sectoarele rezidențiale. Proiectul respectă toate standardele privind siguranța și bunăstarea locuitorilor municipiului. Penitenciarul va fi destinat persoanelor aflate în arest preventiv, ale căror cauze sunt în examinare la organele de urmărire penală sau instanțele din Chișinău (similar Penitenciarului nr. 13 aflat în centrul Chișinăului). Majoritatea deținuților, dar și organele responsabile de investigare se află în municipiu, iar amplasarea în afara orașului ar complica accesul rudelor, apărătorilor și autorităților judiciare”, comunică responsabilii ministerului de resort.

Potrivit Ministerului Justiției, prin această inițiativă, „se va elibera terenul din centrul istoric al capitalei, unde în prezent funcționează Penitenciarul nr. 13. Această zonă rezidențială poate fi valorificată în interesul cetățenilor și al orașului, oferind noi oportunități pentru dezvoltarea urbană”.

Totodată, în reacția instituției, se mai menționează că „relocarea instituției reprezintă un pas esențial pentru modernizarea sistemului penitenciar și eficientizarea actului de justiție în capitală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, noua închisoare, care ar urma să înlocuiască vechiul penitenciar nr.13 din centrul capitalei, va fi dată în exploatare în 2028. Planurile de construire au fost anunțate încă din 2016, dar lucrările au fost blocate din diverse motive. Vor fi 1.050 de locuri de detenție, iar penitenciarul va fi echipat cu servicii medicale moderne și sisteme de securitate de ultimă generație.

Un acord prin care va fi externalizat parțial managementul proiectului de construcție a fost semnat pe 16 ianuarie 2025, de către Ministerul Justiției și Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS). Acordul urmează să fie ratificat de Parlament, ceea ce va permite demararea lucrărilor de construcție. Investiția finală în construcția noului penitenciar ar putea oscila între 70 și 80 de milioane de euro.

Un nou acord pentru construcția penitenciarului de lângă Bubuieci. Câte locuri va avea și cine va coordona proiectul

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 22:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
02 Nov. 2026, 22:36 // Slider //  Ana Panaguța

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!