Demisiile judecătorilor nu vor reprezenta impediment pentru ca ea să se desfășoare, afirmă Dorin Recean. Declarațiile au fost făcute de premier la Fălești, întrebat de jurnaliști despre demisiile în masă din sistemul judecătoresc.

Șeful cabinetului de miniștri se arată încrezător că Ministerul Justiției, cu suportul partenerilor externi, va găsi soluții tehnice pentru a depăși eventuale probleme în implementarea reformei. În același timp, dacă se va demonstra că este vorba de sabotaj, vor fi identificate alte instrumente pentru a le pune în acțiune.

„Reforma justiției este cea mai dificilă. În același timp, este fundamentală pentru un stat de drept. Nimic nu va stopa ca această reformă să aibă loc. Dacă vom determina că este o mișcare de sabotaj, există alte instrumente pe care le vom aplica, ca să avem organe de autoguvernare în justiție funcționale. Sunt convins că doamna ministră, împreună cu colegii, cu asistența pe care o avem din partea Uniunii Europene și din partea altor state pe bilaterală, vom găsi soluții să depășim orice impediment”, a declarat Recean.

Recent, mai mulți judecători, inclusiv 16 de la Curtea Supremă de Justiție, au depus cereri de demisie. Plecarea lor ar putea însemna inclusiv tergiversarea dosarelor pe rol, spune Ion Chirtoacă, președintele Asociației Judecătorilor. Juristul preciza într-o declarație făcută pentru redacția Realitatea că reforma nu trebuie executată de un partid, iar oamenii care au depus cereri „nu au vrut să participe la jocuri politice”.

Între timp, reacționând la demisiile judecătorilor, luni, în cadrul unei runde de consultări pe marginea proiectului de reformare a justiției, desfășurată luni, noua ministră spunea că „sistemul judecătoresc acceptă cu greu” ideea. Totodată, ea puncta că inițiativele promovate de Ministerul Justiției sunt consultate cu Comisia de la Veneția, în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici.

Marți s-a întâlnit marți cu judecătorii de la CSJ, inclusiv cei care au demisionat, pentru a discuta cu ei reformarea instituției și a discuta despre riscurile ce pot surveni și necesitatea de a identifica soluții comune pentru a evita blocajul din sistemul judecătoresc. Mihailov-Moraru a precizat că înțelege îngrijorările judecătorilor față de mecanismul de verificare, dar acesta reprezintă necesitatate.

#CSJ #demisii #judecatori #reacție #Recean

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.