Demisiile judecătorilor nu vor reprezenta impediment pentru ca ea să se desfășoare, afirmă Dorin Recean. Declarațiile au fost făcute de premier la Fălești, întrebat de jurnaliști despre demisiile în masă din sistemul judecătoresc.

Șeful cabinetului de miniștri se arată încrezător că Ministerul Justiției, cu suportul partenerilor externi, va găsi soluții tehnice pentru a depăși eventuale probleme în implementarea reformei. În același timp, dacă se va demonstra că este vorba de sabotaj, vor fi identificate alte instrumente pentru a le pune în acțiune.

„Reforma justiției este cea mai dificilă. În același timp, este fundamentală pentru un stat de drept. Nimic nu va stopa ca această reformă să aibă loc. Dacă vom determina că este o mișcare de sabotaj, există alte instrumente pe care le vom aplica, ca să avem organe de autoguvernare în justiție funcționale. Sunt convins că doamna ministră, împreună cu colegii, cu asistența pe care o avem din partea Uniunii Europene și din partea altor state pe bilaterală, vom găsi soluții să depășim orice impediment”, a declarat Recean.

Recent, mai mulți judecători, inclusiv 16 de la Curtea Supremă de Justiție, au depus cereri de demisie. Plecarea lor ar putea însemna inclusiv tergiversarea dosarelor pe rol, spune Ion Chirtoacă, președintele Asociației Judecătorilor. Juristul preciza într-o declarație făcută pentru redacția Realitatea că reforma nu trebuie executată de un partid, iar oamenii care au depus cereri „nu au vrut să participe la jocuri politice”.

Între timp, reacționând la demisiile judecătorilor, luni, în cadrul unei runde de consultări pe marginea proiectului de reformare a justiției, desfășurată luni, noua ministră spunea că „sistemul judecătoresc acceptă cu greu” ideea. Totodată, ea puncta că inițiativele promovate de Ministerul Justiției sunt consultate cu Comisia de la Veneția, în vederea aplicării și respectării celor mai bune practici.

Marți s-a întâlnit marți cu judecătorii de la CSJ, inclusiv cei care au demisionat, pentru a discuta cu ei reformarea instituției și a discuta despre riscurile ce pot surveni și necesitatea de a identifica soluții comune pentru a evita blocajul din sistemul judecătoresc. Mihailov-Moraru a precizat că înțelege îngrijorările judecătorilor față de mecanismul de verificare, dar acesta reprezintă necesitatate.

#CSJ #demisii #judecatori #reacție #Recean

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.