Gheorghe Begu, șoferul BMW-ului verde, care la începutul acestei luni a schilodit-o pe Marcela Paladi pe viaductul din Chișinău, avea numere de înmatriculare care aparțineau altei mașini de aceeași marcă, doar că de culoare albă. Despre asta a descoperit Jurnal.md într-o investigație publicată joi, 23 februarie curent.

În primul rând, sursa citată a aflat că șoferul din acea noapte a BMW-ului verde este Gheorghe Begu, specialist în domeniul IT, care în trecut ar fi lucrat în SUA și în Italia, după cum afirmă foștii săi colegi. Ironia sorții, dar în anii trecuți a fost manager de proiect la aceeași companie moldo-americană, la care a activat până la accidentul de pe viaduct și Marcela Paladi și unde a încercat anterior să se angajeze și prietena sa, Ana-Maria Căpățână, cu care era împreună în noaptea aproape fatală. Cu toate acestea, el nu se cunoștea cu victimele. În prezent, Gheorghe Begu activează la o altă companie moldo-americană, specializată în IT.

În Registrul de stat al transportului se arată că Gheorghe Begu are două mașini BMW, una de culoare albă și alta de culoare roșie. În mod inexplicabil, BMW-ul verde cu care a făcut accident purta numărul de înmatriculare LEE 7, după cum se vede și din imaginile de la locul accidentului.

Pentru că, de fapt, acest număr aparține BMW-ului alb al lui Gheorghe Begu, fabricat în 2014, pe care îl deține din 2021. Interesant este și faptul că atât automobilul alb, care îi aparține lui Begu, cât și cel verde, care nu-i aparține, sunt din seria 4 a mărcii BMW.

Pentru a înțelege ce stă la mijloc, Jurnal.md a căutat explicații de la poliție, dar nu a reușit să afle nimic mai mult.

Întrebat dacă permisul de conducere al lui Gheorghe Begu a fost suspendat, Valeriu Vițelaru, ofițerul de urmărire penală în dosarul cu privire la accidentul de pe viaduct, a refuzat să răspundă. Marin Garaz, șeful Direcției de Poliție Chișinău, nu a răspuns la apeluri.

Doar Diana Fetco, ofițer de presă al Inspectoratului General de Poliție (IGP), a spus că retragerea permiselor de conducere ține doar de competența instanțelor de judecată și că poliția lucrează foarte conștiincios în acest caz: „Este o tragedie, într-adevăr, și vă asigur că pe linia polițienească se activează absolut conform legii și nu merită de venit cu interpretări”.

Tatăl Marcelei, Ion Paladi, a atras atenția că a aflat din unele surse din poliție că Gheorghe Begu ar fi fost sancționat în repetate rânduri de oamenii legii pentru depășirea vitezei. Prin urmare, presupune că șoferul care i-a schilodit fiica ar fi participant la curse ilegale de mașini.

Dacă are dreptate, nu se exclude că șoferul ar fi schimbat numărul de înmatriculare de la BMW-ul său alb la BMW-ul verde, identic ca marcă și serie, dar pregătit pentru curse, scrie sursa citată. Chiar dacă Gheorghe Begu și-ar fi vopsit automobilul, în cazul acesta, ar fi trebuit să-și schimbe neapărat pașaportul tehnic.

„Mai degrabă a fost folosit numărul de la altă mașină, pentru că e prea scump să revopsești o mașină. Și mai ales în culoare verde, care e mai puțin populară decât cea albă. Trebuie de verificat codul VIN al mașinii, adică numărul caroseriei, pentru a înțelege dacă e aceeași mașină sau două diferite. Dar chiar dacă își vopsește mașina, oricum trebuie numaidecât să-i schimbe și pașaportul tehnic. Altfel, este o încălcare destul de gravă a Regulamentului circulației rutiere. Pentru că, dacă în pașaportul tehnic e scris că mașina e albă, înseamnă că albă trebuie să fie și nicidecum verde”, a explicat Iurie Podarilov, fostul șef al IGP.

Solicitat de Jurnal.md, Gheorghe Begu a refuzat categoric să vorbească despre accidentul de pe viaduct.

„Nu, sigur că nu putem vorbi. Sigur că nu. În primul rând, nu știu de unde aveți numărul meu de telefon. În al doilea rând, nu vreau să dau nicio declarație la moment. Dvs. nu trebuie să-mi dați dreptul la replică. Eu îmi știu drepturile. Și vă spun că dvs nu puteați să mă telefonați pe telefon privat. Mulțumesc, la revedere”.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 februarie curent, după miezul nopții, Marcela Paladi și Ana-Maria Căpățână, se întorceau acasă, după ce fuseseră în ospeție la o amică. Veneau de la Botanica cu mașina Volvo a Anei. Au ajuns pe viaduct și înaintau pe banda din mijloc a carosabilului, când, pe neprins de veste, mașina le-a fost lovită puternic în spate de un Volkswagen.

Șoferul acestei mașini și-a cerut scuze de la cele două tinere, explicându-le că automobilul său era echipat cu anvelope de vară, și a rămas să aștepte poliția. Atunci fetele au aprins luminile de avarie și au ieșit afară, pentru a instala pe șosea triunghiul de semnalizare. Marcela s-a apropiat de portbagaj, în timp ce Ana se afla la o distanță mică, în dreapta ei. Așa își amintește Marcela momentul în care a apărut BMW-ul care a nenorocit-o. Și prietena sa a fost lovită de BMW-ul verde, însă traumele suportate de aceasta au fost mult mai ușoare.

Gheorghe Begu își recunoaște vina.

#accident #BMW #Marcela Paladi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.