Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Cu războiul la graniță, bancherii moldoveni o duc bine pe timp de criză. Profit de 1,6 miliarde de lei în șase luni

21 Iul. 2022, 12:40
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
21 Iul. 2022, 12:40 // Economie //  Realitatea.md

Băncile moldovenești au contabilizat un profit de 1,6 miliarde de lei, cu 74,8% mai mult în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au strâns peste 80% din totalul profitului. Este vorba de maib, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank. Celelalte șapte bănci au adunat un profit de 296 mil. de lei.

Cel mai mare profit net a fost înregistrat de: maib – 514,22 mil. lei față de 274,06 mil. lei, Moldindconbank – 444,93 mil. lei comparativ cu 267,24 mil. lei, Victoriabank – 294,67 mil. lei (107,75 mil. lei) și OTP Bank – 79,64 mil. lei (152,96 mil. lei).

ProCreditBank – 70,81 milioane de lei (în ianuarie-iunie 2021, profitul său a fost de 39,84 milioane de lei), BCR Chișinău – 54,71 mil. lei (4,59 mil. lei), Eximbank – 52,66 mil. lei (18,66 mil. lei), FinComBank – 52,66 mil, 47 milioane de lei (29,15 milioane de lei), Energbank – 33,98 milioane de lei (22,26 milioane de lei), Comertbank – 16,43 milioane de lei (8,89 milioane de lei), EuroCreditBank – 14,9 milioane de lei (6,63 milioane de lei).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 07:57
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buza
03 Nov. 2026, 07:57 // Societate //  Valentina Buza

Calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica se topesc de circa şase ori mai rapid decât în anii ’90, în contextul încălzirii globale care ameninţă să provoace creşterea nivelului mării, mai multe avalanşe şi nesiguranţa aprovizionării cu apă, potrivit a două rapoartepublicate. Sistemele de gheață „au nevoie de secole sau milenii pentru a se recupera după depășirea pragurilor”, a subliniat cercetătorul James Kirkham, relatează The Guardian.

Rapoartele, realizate de Iniţiativa internaţională pentru criosferă şi climă (ICCI), alături de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), avertizează în legătură cu consecinţele grave pentru rezervele de gheaţă la nivel global pe care le-ar avea creşterea temporară a temperaturilor globale peste pragul de 1,5 grade Celsius.

În 2015, comunitatea internaţională şi-a stabilit drept obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a preveni cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Deşi obiectivul nu a fost ratat încă în mod oficial, Organizaţia Naţiunilor Unite spune că acesta nu mai poate fi îndeplinit şi că va fi depăşit cel puţin temporar, un scenariu cunoscut sub denumirea „ratarea ţintei”.

Pentru a contracara această depăşire pe termen lung, omenirea va trebui, în cele din urmă, să intre într-o fază de emisii negative, când cantitatea de dioxid de carbon eliminată din atmosferă este mai mare decât cantitatea emisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervele de gheaţă globale răspund „implacabil” chiar şi la o depăşire temporară, subliniază autorii rapoartelor.

O încălzire de peste 1,5 grade Celsius mai accentuată şi pe o durată mai lungă va accelera topirea permafrostului, care eliberează anual gaze cu efect de seră la o scară comparabilă cu cea a naţiunilor industrializate, destabilizând fundaţiile aşezărilor şi infrastructura. Creşte de asemenea riscurilor producerii unor alunecări de teren şi incendii de vegetaţie.

Cercetătorii estimează că un nivel sigur de încălzire pe termen lung pentru calotele polare ar trebui să fie mult mai apropiat de 1°C și posibil chiar sub acest prag, au notat jurnaliştii publicaţiei britanice The Guardian.

În cazul ghețarilor, raportul arată că, dacă încălzirea globală ar fi readusă la 0,8°C, aceștia ar păstra aproximativ 70% din volumul actual, pe o perioadă de mai multe secole.