Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță despre posibilitatea de a călători cu trenul de la Chișinău la Praga, capitala Cehiei. Prețurile pentru o călătorie încep de la 66 de euro. Călătoria durează aproximativ 24 de ore.

Pentru a ajunge la Praga, pasagerii vor avea o escală la București. Până la București puteți ajunge cu trenul sau cu un alt mijloc de transport. Bilete pot fi achiziționate la casele Gării Feroviare din Chișinău.

„Anual, peste șapte milioane de turiști din întreaga lume, aleg ca destinație capitala Cehiei, întrucât arhitectura și cultura păstrată de secole surprinde. Încă mai stai pe gânduri? Cumpără chiar acum un bilet spre Praga din casele Gării Feroviare din Chișinău.”

Orarul curselor: București – Praga

- 14.00 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 13.51;
- 17.45 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 16.42;
- 22.02 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 20.42.

Trenul Chișinău-București circulă de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și duminică. Trenul pornește din Chișinău la ora 17:20 și ajunge la București la ora 06:17.

Biletele spre destinații europene pot fi procurate din Gara Feroviară Chișinău, sau online- https://bit.ly/bilete_online.

În caz că intenționați să ajungeți la Gara București cu un oricare alt tip de transport, biletele, oricum, le puteți procura din timp, din Chișinău.

#bilete #CFM #Chisinau #Praga #tren

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.