Proiectul legii Magnițki ar putea fi aprobat de Parlament chiar până la sfârșitul acestui an. Declarațiile au fost făcute de deputata PAS, Marcela Adam, care a afirmat că, inițiativa legislativă va fi examinată imediat ce va ajunge în procedura parlamentară.

De cealaltă parte, fostul deputat al Platformei DA, Alexandru Slusari, susține că inițiativa guvernării „este una întârziată, în condițiile în care o inițiativă similară a fost propusă de deputații Platformei DA încă în legislatura trecută”.

„Într-o zi simbolică în care marcăm ziua anticorupției, a venit și mesajul Marii Britanii prin care ne anunță că sunt supuși sancțiunilor Plahotniuc și Șor. Un alt mesaj contra corupților a venit și din partea Guvernului Republicii Moldova. Proiectul legii Magnițki propus de Ministerul Justiției sperăm să-l votăm până la final de an, așteptăm să treacă toate procedurile și să fie inclus în agenda parlamentară”, a spus deputatul PAS, Marcela Adam, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8, scrie IPN.

Alexandru Slusari, care a participat în cadrul aceleeași emisiuni a precizat că „legea Magnițki trebuia votată mult mai devreme, fără a aștepta semnale din partea partenerilor din SUA și Marea Britanie”.

„Legea Magnițki a fost elaborată încă în 2019, în Legislativul precedent. Anterior, înțeleg, nu era voință politică pentru că am avut un parlament cu elemente proruse, dar din iulie 2021 s-a schimbat guvernarea, dar nu știu de ce până acum n-a fost posibil să se ajusteze și să se voteze această lege și trebuia să se aștepte mesajul SUA și cel al Marii Britanii ca să-i condamnăm pe bandiții grupărilor criminale, Plahotiuc și Șor. Spre mirarea mea, nu-l văd și pe prietenul lor Platon acolo”, a spus Slusari.

La rândul său, expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț, spune că legea Magnițki „nu poate substitui justiția din Republica Moldova, iar pentru confiscarea activelor persoanelor incluse în această listă este necesară condamnarea lor”.

„Mă întreb cine va executa această lege, dacă prin această lege se exclude Procuratura și instanța de judecată? În Constituție se spune că nicio lege care ar suprima drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu poate fi adoptată. Al doilea moment prevăzut în Constituție este prezumția nevinovăției și orice listă Magnițki trebuie să se bazeze pe lege și să se aplice asupra persoanelor asupra cărora există o sentință definitivă”, a afirmat expertul în drept constituțional.

Amintim că, vineri, 9 decembrie, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a prezentat proiectul legii Magnițki Moldova care va permite înaintarea de sancțiuni față de persoanele care au fost sancționate și la nivel internațional. Inițiativa guvernării vine la scurt timp după ce Marea Britanie a anunțat includerea lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista de sancțiuni, dispunând înghețarea activelor celor doi, exact cum a procedat și SUA.

Conform proiectului legii Magnițki, companiilor media, care sunt afiliate sau promovează persoanele incluse în lista de sancțiuni, le poate fi retrasă licența. De asemenea, bunurile persoanelor incluse în lista de sancțiuni vor fi înghețate, iar statul va prelua gestionarea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #aprobare #legea Magnițki #Marcela Adam #parlament

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.