Școlile vor decide dacă festivitățile dedicate Primului Sunet se vor desfășura duminică sau luni, anunță Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Anterior, responsabilii din cadrul autorității precizau că în anul de studii 2024-2025 careul de la începutul anului școlar va avea loc duminică, iar cel dedicat Ultimului Sunet – sâmbătă.

„Decizia urmează să fie adoptată de fiecare instituție în parte după consultarea opiniei comunității școlare. Ministerul Educației și Cercetării a emis o circulară prin care instituțiile de învățământ, urmare a hotărârii Consiliului profesoral, sunt în drept să decidă ora și data desfășurării careului și a primei lecții din noul an de studii”, notează reprezentanții ministerului.

La fel, școlile vor putea decide formatul careului și activităților din sălile de clasă în prima zile de școală.

Conform MEC, prima lecție din acest an de studii va avea genericul „Împreună pentru pace” și va fi obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ, indiferent dacă sunt publice sau private. Pentru organizarea și desfășurarea lecției tematice diriginților le-au fost recomandate resurse didactice, adaptate la vârsta elevilor, dezvoltate cu suportul Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, recent, cultele religioase s-au declarat nemulțumite de organizarea careului de la început de an școlar în zi de duminică. Bunăoară, pastorul baptist Vasile Filat invoca faptul că credincioșii merg la biserică și le recomanda creștinilor să treacă pe la școală pentru a saluta elevii și cadrele didactice, dar să le transmită mesajul că merg la biserică și nu pot asista la eveniment pe toată durata lui.

Cultele religioase, nemulțumite că Primul Sunet va fi marcat duminică: Oamenii merg la biserică

#1 septembrie #careu #culte religioase #MEC #primul sunet

Este puțin probabil ca Rusia să reia în curând livrările de gaze naturale către Europa prin conductele ucrainene, a declarat luni Kremlinul, minimizând informațiile potrivit cărora această opțiune era discutată în cadrul unei propuneri de armistițiu energetic pe perioada iernii, relatează The Moscow Times.

The Wall Street Journal a relatat anterior că administrația Trump a propus această idee în cadrul discuțiilor din septembrie, ca un stimulent pentru ca Moscova să înceteze atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit unor oficiali americani și europeni, susținătorii planului au afirmat că acesta ar permite, de asemenea, Ucrainei să încaseze taxe de tranzit, contribuind în același timp la reducerea costurilor de încălzire în Europa.

Conform propunerii, gazul rusesc ar urma să fie vândut prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene, iar încasările ar fi depuse într-un cont escrow pentru a împiedica Moscova să utilizeze fondurile respective pentru a-și finanța efortul de război, transmite Digi24.

„Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment(…) Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă zilnice.

Peskov a afirmat că orice reluare a livrărilor de gaze prin Ucraina ar „depinde de disponibilitatea cumpărătorilor, de disponibilitatea vânzătorilor și de capacitatea vânzătorilor”.

El a subliniat că, deși piața europeană a energiei rămâne una „premium”, țările din Sudul Global s-au dovedit a fi „centre de creștere economică”, ceea ce înseamnă că consumul lor de petrol și gaze nu va face decât să crească în anii următori, Moscova fiind pregătită să le acopere toate nevoile energetice.

Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un centru de cercetare cu sediul în SUA, UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de primul trimestru al anului trecut și cel mai mare volum înregistrat din 2022.

Cu toate acestea, Rusia reprezintă în prezent doar 11 % din consumul de gaze naturale al Europei, în scădere față de 45 % în ajunul invaziei Ucrainei din 2022.