Condițiile climatice actuale favorizează înmulțirea lăcustelor, iar focarele semnalate în sudul Ucrainei ridică îngrijorări și în Republica Moldova. Autoritățile avertizează populația cu privire la riscurile pentru agricultură și recomandă măsuri de prevenire și combatere.

Lăcustele pot distruge rapid culturi întregi de cereale, legume, pomi fructiferi sau viță-de-vie, deplasându-se în roiuri numeroase și agresive. Astfel, pentru a limita impactul acestora asupra sectorului agricol, populația este îndemnată să anunțe imediat autoritățile publice locale sau reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în cazul în care observă prezența insectelor în câmpuri sau în apropierea localităților.

„Reacția rapidă și comunicarea eficientă contribuie la o intervenție coordonată, reducând riscul de extindere a focarelor și protejând culturile agricole. Este important ca acțiunile de combatere să fie realizate doar în baza recomandărilor specialiștilor, pentru a evita efecte negative asupra mediului și sănătății.

De asemenea, cetățenii sunt rugați să respecte recomandările specialiștilor și să evite utilizarea neautorizată a insecticidelor, care pot avea efecte negative asupra mediului și sănătății. Migrația în masă a lăcustelor reprezintă o consecință a înmulțirii accelerate a acestora, fenomen care se produce în special în anii caracterizați prin primăveri secetoase, urmate de veri calde și lipsite de precipitații. În astfel de condiții climatice, lăcusta migratoare (Locusta migratoria) și/sau Lăcusta Italiană (Calliptamus Italicus L.) își dezvoltă rapid coloniile și formează roiuri capabile să migreze pe distanțe mari, cauzând daune considerabile culturilor agricole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Combaterea invaziilor de lăcuste, odată ce acestea s-au extins semnificativ, devine extrem de dificilă, motiv pentru care specialiștii recomandă intervenția rapidă imediat ce sunt observate semne timpurii ale prezenței acestui dăunător.

Una dintre cele mai eficiente metode de combatere rămâne aplicarea insecticidelor de contact. Se vor aplica produse de protecție a plantelor omologate, iar tratarea zonelor afectate se va efectua cu respectarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea sănătății oamenilor și animalelor, inclusiv a albinelor și a organismelor acvatice doar sub supravegherea și recomandările personalul de specialitate.

#lacuste #Ministerul Agriculturii #recomandări #riscuri

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.