Un jurnalist din România susține că a fost interceptat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în timp ce investiga posibile ilegalități în centrele Protecție Copilului. Este vorba de Dan Badea, de la Televiziunea Argeș Plus. Procurorii i-au ascultat conversațiile cu sursele, scrie evz.ro.

Totul a început în vara lui 2023, când Dan Badea a început să publice materiale despre ce se întâmpla în centrele DGASPC Argeș. Dezvăluirile sale au scos la ivează cazuri de trafic de droguri, prostituție cu minore, abuzuri etc. Mai târziu s-a aflat că judecătorii au permis DIICOT să-l asculte pe jurnalist în discutând cu sursele care îi ofereau informațile în vederea documentării investigației.

Jurnalistul a aflat că a fost vizat în luna iulie, când a primit o hârtie în care i s-a transmis că dosarul a fost clasat. Din documentul primit de la procurori, jurnalistul a aflat că a fost interceptat și înregistrat, a fost supravegheat video, audio și fotografiat. În adresă se făcea referire la un mandat de supraveghere tehnică nr. 30/UP/30.01.2024, emis de Tribunalul Argeș.

Jurnalist revoltat de decizia procurorilor

Dan Badea este de părere că procurorii au dat curs unei plângeri penale formulate de cineva din conducerea DGASPC. Vizați de dezvăluiri, șefii instituției ar fi fost interesați de subalternii care stau de vorbă cu un jurnalist. Iar procurorii pare că le-au făcut jocul și i-au deschis un dosar penal. Din cunoștințele sale, spune, el și alți câțiva angajați ai instituției ar fi fost vizați de un dosar penal pentru constituire de grup infracțional organizat.

„Din câte am înțeles, s-a făcut o plângere penală împotriva mea și a încă doi-trei angajați ai DGASPC pentru constituire de grup infracțional. Noi ne-am strâns cumva ca într-o lojă masonică și hotăram decapitarea DGASPC, eventual hărțuirea dnei Tatiana Eftime ș.a.m.d. Lucru total fals. Pe dna Eftime nici nu o cunosc personal. Am numărul de telefon, dar n-am văzut-o de două ori, și când am văzut-o a fost la evenimente publice”, a relatat Dan Badea.

Semnal de alarmă tras de jurnalist

Dan Badea a spus că dorește să știe de unde a pornit anchetarea sa și mandatul de interceptare. El consideră că este vorba, fie de un abuz al procurorilor, fie de un denunț calomnios al angajaților DGASPC. În ambele cazuri ar fi vorba despre o acțiune de intimidare pentru a-l determina pe jurnalist să nu mai publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El consideră că prin astfel de acțiuni, jurnaliștii de investigații vor fi determinați să nu-și mai facă meseria. Altfel, ei riscă să le fie dată peste cap viața și să fie urmăriți de instituțiile statului.

#abuz #dosar #interceptare #jurnalist roman

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.