Conflictul privind gazul între Rusia și Ucraina nu este deloc nou și datează încă de la începutul anilor 2000, iar neînțelegerea a fost întotdeauna însoțită de mai multe declarații privind datoriile Kievului și responsabilitățile pe care le are Moscova. Până în 2025, deși au existat anumite deconectări în țara vecină, părțile ajungeau la numitor comun, interesul de a prelungi contractul fiind amiabil chiar și după 2014, când Rusia a provocat scindări teritoriale în Donețk și Lugansk și a anexat Crimeea.

Problema a devenit de nerezolvat pe 1 ianuarie 2025, când ultimul contract privind tranzitul, (n. red.: semnat în 2019) între ucraineni și ruși a expirat. Este evident că după atacul trupelor lui Putin în februarie 2022, autoritățile ucrainene nu au putut renegocia acordul cu statul agresor.

Șantajul energetic a fost întotdeauna una dintre armele Kremlinului împotriva Moldovei și a altor țări post-sovietice. Luând în considerare tranzitul combustibilului albastru prin Ucraina, „războiul gazului” dintre Moscova și Kiev ne-a vizat de la independență și până acum. Plus la asta, concernul rus mai pune pe umerii Moldovei o datorie pe care Chișinăul nu o recunoaște. În contextul invaziei ruse în Ucraina, problema a devenit mai stringentă, deoarece era clar că administrația de la Kiev cel mai probabil nu va avea vreun acord cu o companie rusească, cu legături în administrația lui Putin.

În 2021, fostul ministru Andrei Spînu și șeful Gazprom Alexei Miller au semnat prelungirea contractului de livrare a gazului în Moldova pentru 5 ani, cu achitarea în baza unei noi formule de calcul. De atunci lui Spînu i s-a tras și porecla „dominatorul”, datorită colegei sale Ala Nemerenco, care a analizat pe Facebook limbajul non-verbal al celor doi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Revenind la document, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunța atunci că potrivit înțelegerii „Gazprom se obligă să livreze, iar S.A. Moldovagaz se obligă să recepționeze și să achite gazele naturale în volum de 1 238 mil. m3, pentru alimentarea cu gaze naturale a părții drepte a Nistrului și 2 062 mil. m3 pentru partea stângă a Nistrului, astfel volumul total contractat de S.A. „Moldovagaz” constituie 3 300 mil. m3 de gaze naturale”.

Concernul rus nu a ținut cont de document, iar apoi a scăzut volumul gazului livrat, ca într-un final să avem 5,7 milioane de metri cubi zilnic, volum pe care autoritățile au decis să în transporte în stânga Nistrului, pentru a cumpăra lumină mai ieftină de la centrala de la Cuciurgan. Oficialii de la Chișinău au anunțat de mai multe ori că partea dreaptă a Nistrului nu achită factura pentru această cantitate de combustibil albastru.

La sfârșitul anului 2024, ex-ministrul Energiei al Moldovei, Victor Parlicov, a avut o întrevedere cu Alexei Miller. Pe agenda discuțiilor s-a regăsit și subiectul livrărilor de gaz în Transnistria, iar partea rusă a sugerat Chișinăului să se înțeleagă cu Kievul.

Pe 1 ianuarie 2025 au fost sistate livrările gazului rusesc în regiunea separatistă a Republicii Moldova, Moscova și Tiraspolul acuzând administrația de la Chișinău, Kiev și Bruxelles de provocarea crizei energetice și umanitare.

#energie #Moldova #războiul gazului #Rusia #Ucraina

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.