Într-un laborator aparent banal de lângă Palavas-les-Flots, sudul Franței, se pregătește o revoluție alimentară spațială. Aici, câțiva bibani de mare sunt crescuți cu grijă, având o misiune specială: să ajungă pe Lună. Prin proiectul Lunar Hatch, oamenii de știință explorează posibilitatea creării primelor ferme piscicole lunare, o soluție vitală pentru alimentația astronauților în misiuni de lungă durată, scrie Playtech.ro.

Pe măsură ce agențiile spațiale își consolidează planurile pentru colonizarea Lunii și, mai departe, a planetei Marte, problema sursei sustenabile de proteine devine critică. Peștele, fiind extrem de digestibil și bogat în nutrienți esențiali precum omega-3 și vitaminele B, se conturează ca o opțiune ideală. Dr. Cyrille Przybyla, inițiatorul proiectului, este convins că bibanul de mare ar putea deveni ingredientul principal din farfuriile astronauților.

Ideea din spatele Lunar Hatch este simplă, dar ambițioasă: ouăle fertilizate de biban vor fi trimise în spațiu, unde vor ecloza pe parcursul drumului spre Stația Spațială Internațională. Inițial, peștii vor fi doar monitorizați și apoi congelați pentru a fi trimiși înapoi pe Pământ. Pe termen lung însă, obiectivul este să se stabilească ferme de pește operaționale direct pe Lună.

Pentru a face acest lucru posibil, echipa condusă de Przybyla a creat un sistem de acvacultură complet autonom, bazat pe reciclare. Apa necesară acvariilor va proveni din gheața colectată din craterele polare lunare, iar deșeurile produse de pești vor fi folosite pentru a hrăni alge și organisme filtrante precum bivalvele sau zooplanctonul. Acestea, la rândul lor, vor hrăni alți pești, creând un ciclu închis perfect adaptat mediului extraterestru.

Calculând necesarul alimentar pentru o echipă de șapte astronauți timp de 16 săptămâni, cercetătorii estimează că ar fi nevoie de aproximativ 200 de bibani de mare. De aceea, în cadrul primelor misiuni, vor fi trimise în spațiu 200 de ouă fertilizate, alături de un grup de control de 200 de pești crescuți pe Pământ pentru comparație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ideea de a trimite pești în spațiu nu este nouă. În 1973, mummichog-ii au devenit primii „aquastronauți”, călătorind într-o misiune Apollo. De atunci, au fost trimiși în spațiu guppi, pești-zebră și alte specii pentru a studia efectele microgravitației asupra organismelor vii. Totuși, Lunar Hatch marchează o premieră: pentru prima dată, peștii nu sunt doar subiecți de studiu, ci o potențială sursă constantă de hrană.

Până să ajungă aici, proiectul a trecut prin numeroase etape de testare. Cercetătorii au verificat dacă ouăle de pește pot rezista vibrațiilor intense ale lansării spațiale, simulând condițiile unui zbor Soyuz. Rezultatele au fost încurajatoare: dezvoltarea embrionară nu a fost afectată semnificativ. De asemenea, au fost analizate efectele hipogravităției și radiațiilor cosmice asupra ADN-ului peștilor.

În prezent, toate testele realizate la sol indică faptul că ideea este fezabilă. Următorul pas este crucial: confirmarea rezultatelor printr-o misiune spațială reală, care depinde acum de colaborarea cu Centre national d’études spatiales (CNES) și NASA.

De ce tehnologia Lunar Hatch contează și pe Pământ

Chiar dacă scopul inițial este să asigure hrana astronauților, tehnologia dezvoltată prin Lunar Hatch are implicații majore și pentru Pământ. Același sistem de acvacultură circulară, bazat pe reciclarea completă a resurselor, ar putea fi utilizat pentru a alimenta comunități izolate sau regiunile afectate de crize climatice.

Przybyla subliniază că adaptarea unui astfel de model sustenabil ar ajuta la conservarea mediului și la consolidarea securității alimentare globale. Fermele acvatice închise, independente de mediul extern, pot reduce semnificativ impactul asupra ecosistemelor naturale și pot oferi surse constante de hrană în condiții extreme.

Pe măsură ce China își anunță propriile cercetări în acvacultura spațială, cursa pentru hrănirea omenirii în spațiu se intensifică. Dar, indiferent cine câștigă această competiție, un lucru este clar: lecțiile învățate vor schimba nu doar viitorul explorării spațiale, ci și modul în care privim agricultura de pe planeta noastră.

În curând, peștii crescuți pe Lună ar putea deveni mai reali decât îți imaginezi, deschizând un nou capitol fascinant în istoria omenirii.

#astronauti #biban #Franta #laborator

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.