Luna a fost acoperită de un ocean de magmă la începutul formării sale, în urmă cu aproape patru miliarde de ani, potrivit analizelor mostrelor colectate de misiunea Chandrayaan-3 a Indiei, transmite Live Science. Datele din recenta misiune Chandrayaan-3 a Indiei susțin ideea că un ocean de rocă topită a acoperit odată Luna. Oamenii de știință din misiune și-au publicat noile descoperiri în revista Nature.

Pe 23 august 2023, un lander numit Vikram a aselenizat cu succes la polul sud al satelitului, apoi a fost folosit un rover numit Pragyan, care fusese depozitat pe Vikram, pentru a explora zona. Locul în care Vikram a aselenizat se afla într-o zonă care nu a fost cercetată și a oferit oamenilor de știință o perspectivă asupra geologiei Lunii care nu fusese încă eșantionată.

Pragyan a descoperit că amestecul special de elemente chimice din solul lunar (sau regolit) care înconjoară modulul era relativ uniform. Acest regolit a fost alcătuit în principal dintr-un tip de rocă albă numită anortosit feros.

Potrivit oamenilor de știință, compoziția chimică a regolitului lunar de la polul sud este asemănătoare cu cea din regiunea ecuatorială a Lunii. Similitudinea mare în compozițiile chimice ale tuturor acestor mostre, cele colectate de astronauți în zborul american Apollo 16 în 1972 și cele returnate pe Pământ de misiunea Luna-20, în ciuda faptului că provin din locuri foarte îndepărtate de pe Lună, susține ideea că un singur ocean de magmă a acoperit Luna la începutul formării sale.

Cercetătorii cred că Luna s-a format atunci când o planetă de dimensiunea lui Marte s-a ciocnit cu Pământul, ejectând bucăți de rocă care ulterior s-au unit și au format singurul satelit al planetei noastre. Oceanul de magmă lunară ar fi fost prezent de la formarea sa până la zeci sau sute de milioane de ani după aceea.

Răcirea și cristalizarea acestui ocean de magmă a dus în cele din urmă la rocile feroase care alcătuiesc scoarța lunară.

Din punct de vedere geologic, se crede că zonele înalte lunare reprezintă parțial scoarța lunară antică. Chandrayaan-3, Apollo 16 și Luna 20 au aterizat toate în regiunile muntoase. Astfel, acest lucru a reprezentat o oportunitate de a testa teoria potrivit căreia Luna a fost acoperită de un ocean de magmă.

Modelul oceanului de magmă a fost adus în discuție pentru prima dată după ce au fost aduse pe Pământ mostrele din misiunea Apollo 11. Misiunea a aterizat într-o zonă dominată de roci bazaltice. Cu toate acestea, cercetătorii de la acea vreme au observat că mostrele de sol de la Apollo 11 conțineau și fragmente de rocă albă, bogată în mineralul anortit, căruia i s-a dat numele de anortosit feros.

Această observație a dus la sugestia că roca albă reprezenta fragmente mici din scoarța lunară originală, antică. Pe măsură ce oceanul de magmă s-a răcit, mineralele mai dense, cum ar fi olivina și piroxenul, s-au scufundat pentru a forma un strat mai adânc numit manta, în timp ce anortositul feros, fiind mai puțin dens decât magma, a plutit, formând prima crustă a Lunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lună #misiune #spatiu

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.