„Avem nevoie de sisteme cu rază lungă de acțiune și de sisteme ce ar permite identificarea țintelor mici, inclusiv a dronelor, dar limitările bugetare nu permit să ne asigurăm cu sistemele necesare de apărare”. O recunoaște ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat Agenției IPN.

Ministrul afirmă că radarul Ground Master 200, de rază medie, nu poate asigura o acoperire completă pe întreg teritoriul statului cu un singur sistem de detectare.

„Dacă m-ați fi întrebat acum trei ani de ce fel de sistem de apărare are nevoie Moldova, răspunsul ar fi fost evident diferit, pentru că mediul de securitate este cel care ne ghidează referitor la capabilitățile necesare pentru asigurarea nivelului necesar apărării”, afirmă Anatolie Nosatîi.

Totodată, ministrul subliniază că dronele s-au transformat în arme distructive, depășind rolul de simple instrumente de cercetare, așa cum erau utilizate în 2022, pe fondul războiului din țara vecină.

În plus, dronele căzute recent sunt de diferite modele și cu diferite destinații.

„Ultimele au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la drone cu încărcătură explozibilă și care ținteau infrastructura. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni”.

Anatolie Nosatîi are o explicație despre cum ajung dronele să cadă pe teritoriul Republicii Moldova:

„Se țintește în infrastructura critică din Ucraina, pentru a crea condiții dificile pe timp de iarnă. Infrastructura critică este amplasată în apropiere de hotar. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova și România”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău avertizează că, pe durata războiului din Ucraina, există riscul ca drone sau fragmente de proiectile să continue să cadă pe teritoriul Republicii Moldova. Ministrul apărării îndeamnă cetățenii să trateze astfel de situații cu maximă seriozitate, evitând contactul direct și notificând imediat autoritățile competente.

#Anatolie Nosatii #drone #Republica Moldova

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.