„Avem nevoie de sisteme cu rază lungă de acțiune și de sisteme ce ar permite identificarea țintelor mici, inclusiv a dronelor, dar limitările bugetare nu permit să ne asigurăm cu sistemele necesare de apărare”. O recunoaște ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat Agenției IPN.

Ministrul afirmă că radarul Ground Master 200, de rază medie, nu poate asigura o acoperire completă pe întreg teritoriul statului cu un singur sistem de detectare.

„Dacă m-ați fi întrebat acum trei ani de ce fel de sistem de apărare are nevoie Moldova, răspunsul ar fi fost evident diferit, pentru că mediul de securitate este cel care ne ghidează referitor la capabilitățile necesare pentru asigurarea nivelului necesar apărării”, afirmă Anatolie Nosatîi.

Totodată, ministrul subliniază că dronele s-au transformat în arme distructive, depășind rolul de simple instrumente de cercetare, așa cum erau utilizate în 2022, pe fondul războiului din țara vecină.

În plus, dronele căzute recent sunt de diferite modele și cu diferite destinații.

„Ultimele au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la drone cu încărcătură explozibilă și care ținteau infrastructura. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni”.

Anatolie Nosatîi are o explicație despre cum ajung dronele să cadă pe teritoriul Republicii Moldova:

„Se țintește în infrastructura critică din Ucraina, pentru a crea condiții dificile pe timp de iarnă. Infrastructura critică este amplasată în apropiere de hotar. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova și România”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău avertizează că, pe durata războiului din Ucraina, există riscul ca drone sau fragmente de proiectile să continue să cadă pe teritoriul Republicii Moldova. Ministrul apărării îndeamnă cetățenii să trateze astfel de situații cu maximă seriozitate, evitând contactul direct și notificând imediat autoritățile competente.

#Anatolie Nosatii #drone #Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.