Întâlnirea dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și alți șapte lideri europeni s-a remarcat ca unul dintre momentele cele mai importante în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Deși pacea este încă departe de a fi realizată, întâlnirea a constituit un pas important în această direcție, aspect vizibil inclusiv pe piața bursieră.

Principalul rezultat al discuțiilor a fost definirea principiilor preliminare privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Acest punct a fost considerat esențial atât de Kiev, cât și de partenerii săi occidentali. În plus, spre surprinderea multora, Donald Trump a anunțat că Statele Unite, în coordonare cu aliații europeni, vor sprijini securitatea Ucrainei în cadrul unui viitor acord de pace.

„Este important de menționat că, pentru prima dată, s-a făcut referire explicită la garanții similare celor prevăzute la articolul 5 din Tratatul de la Atlanticul de Nord. De altfel, potrivit lui Trump, Vladimir Putin nu a respins imediat această propunere, fapt interpretat de mai mulți observatori ca o potențială evoluție pozitivă”, se arată într-o analiză XTB.

O altă temă centrală a întâlnirii a fost cooperarea militară. Mai precis, Ucraina a propus achiziționarea de armament american în valoare de 100 de miliarde de dolari, care urmează să fie finanțat de Uniunea Europeană, precum și încheierea unui acord separat pentru producția de drone, în valoare de 50 de miliarde de dolari. Astfel, aceste măsuri vizează nu numai consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, ci și întărirea poziției sale de negociere cu Moscova.

Cu toate acestea, principalul punct de controversă rămâne problema teritorială. Putin a sugerat ca Ucraina să cedeze teritoriul rămas din Donbas în schimbul unui armistițiu pe alte fronturi. În timp ce Trump a descris propunerea ca fiind un „compromis realist”, Zelenski a respins-o categoric, subliniind că orice modificare a frontierelor ar trebui aprobată printr-un referendum național. Mai mult, majoritatea covârșitoare a populației ucrainene se opune oricăror concesii teritoriale față de Rusia, explică analiștii XTB.

Deși reuniunea nu a dus la un acord imediat, ea a pus bazele pentru viitoare negocieri, în special prin definirea unui cadru de garanții internaționale de securitate, deschiderea către posibilitatea unui dialog direct între Zelenski și Putin, consolidarea cooperării militare și rolul asumat de Statele Unite ca mediator.

Cu toate acestea, evenimentele de la Washington, care pentru prima dată în ultimele luni au adus o speranță de progres concret, au avut un impact moderat, dar pozitiv asupra piețelor financiare europene.

Cu alte cuvinte, orice semn al unui posibil sfârșit al conflictului este considerat un factor care îmbunătățește perspectivele economice pe termen mediu și lung. Știrile privind garanțiile de securitate, disponibilitatea pentru negocieri de pace și întâlnirea anunțată între Zelenski și Putin au fost binevenite în rândul investitorilor. Aceștia interpretează evoluțiile ca un semn al unei stabilități geopolitice, susceptibilă să stimuleze încrederea în investițiile din Europa Centrală și de Est și să accelereze redresarea Ucrainei.

În acest context, principalii indici europeni au înregistrat creșteri modeste: DAX-ul german a avansat cu 0,15%, indicele francez CAC 40 a crescut cu 0,5%, indicele britanic FTSE 100 s-a apreciat cu 0,15%, iar Euro Stoxx a câștigat 0,4%. Deși modeste, aceste cifre sunt o dovadă a optimismului prudent al piețelor cu privire la perspectivele de pace, mai arată analiștii XTB.

„În cele din urmă, este important de subliniat faptul că următoarele săptămâni vor fi decisive. Dacă va avea loc o întâlnire directă între Zelenski și Putin și vor fi formalizate garanțiile de securitate, am putea asista la începutul unui adevărat proces de pace. Pentru moment, însă, diplomația rămâne un joc cu miză mare, în care fiecare decizie poate avea consecințe geopolitice de anvergură”, arată analiza.

#burse

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.