Metode clasice de spionaj adaptate erei digitale, un telefon ascuns într-o geantă Faraday și rapoarte scrise în rusă după o întâlnire la Budapesta. Sunt detaliile care conturează dosarul fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, acuzat că spiona România.

Comunicare prin „draft”, o metodă veche, adaptată digital

Potrivit anchetei, Bălan a comunicat cu un agent KGB din Belarus pe o metodă veche, dar eficientă: în loc să trimită emailuri care pot fi interceptate, folosea un cont comun de email în care ambele părți scriau mesaje în folderul „Drafts” (schițe), fără să le trimită efectiv. Astfel, mesajele nu circulau prin rețea și erau mai greu de descoperit.

După ce a fost reținut în România în septembrie 2025, unul dintre conturile sale de email a fost șters rapid de pe un IP din Belarus, arătând că spionii bieloruși au încercat să distrugă probele.

Telefon în geantă Faraday și fișiere criptate cu VeraCrypt

Sursele judiciare menționează că același cont de email folosit de Bălan era conectat la un telefon de tip Blackview, descoperit în timpul percheziției la domiciliul său. Dispozitivul era ascuns într-o geantă Faraday (echipament care blochează semnalele electromagnetice și împiedică accesarea de la distanță a aparatelor electronice puse în interior).

De asemenea, în dosar există rapoarte scrise în limba rusă, realizate după o întâlnire cu ofițeri KGB din Belarus, care a avut loc în aprilie 2025 la Budapesta. Aceste rapoarte arată că Bălan le transmitea în mod regulat informații importante bielorușilor.

Acest caz ridică serioase semne de întrebare despre cât de vulnerabile sunt serviciile de informații din Moldova și cât de mult au fost infiltrate de servicii străine.

Alexandru Bălan a fost trimis în judecată pentru trădare și divulgare de informații care pun în pericol securitatea națională. Procesul va avea loc la Curtea de Apel București.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La momentul reținerii sale, se spunea că Bălan fusese numit adjunct al șefului SIS în 2016, cu sprijinul politicianului Vladimir Plahotniuc.

Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, este acuzat că a spionat România, transmitând informații secrete către ofițerii serviciilor de informații din Belarus.

#Alexandru Bălan #draft #fost șef SIS

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri